Cancerul de sân poate fi invins

          Teoretic, orice femeie poate fi atinsa la un moment dat de un cancer de sân. Pericolul exista iar cauzele nu sunt deocamdata cunoscute.

          Teoretic, orice femeie poate fi atinsa la un moment dat de un cancer de sân. Pericolul exista iar cauzele nu sunt deocamdata cunoscute. Se stiu doar factorii care pot creste riscul declansarii bolii, cei mai importanti fiind doi: ereditatea si vârsta.
          
          Femeile ale caror mame sau surori s-au confruntat cu un cancer de sân sunt mai expuse sa faca si ele boala, mai ales daca aceste rude apropiate lor s-au îmbolnavit înainte de menopauza sau daca exista mai mult de un singur caz în familie. În privinta vârstei, cu cât femeia îmbatrâneste, cu atât riscul de a avea cancer de sân creste. Evident, au fost studiati si alti factori care favorizeaza aparitia cancerului, cum ar fi alimentatia, produsele farmaceutice pe baza de hormoni (de exemplu, pilulele contraceptive), vârsta primei sarcini etc., subiecte care sunt înca sub lupa specialistilor si în atentia statisticienilor. În ciuda cercetarilor, realitatea este ca, desi se pot face legaturi între acesti „factori de risc” si aparitia cancerului de sân, nici un mijloc cu adevarat eficace de prevenire a îmbolnavirii nu a fost pâna acum identificat.
          
          Depistarea precoce, arma nr.1
          
          Cancerului de sân îi trebuie multi ani pentru a se dezvolta iar aceasta „lucrare silentioasa” se petrece pe neobservate. Acest tip de cancer este rareori dureros înca de la început, asa ca nu atrage atentia. În general, cu totul întâmplator femeile sesizeaza ca se petrece ceva care nu este normal la nivelul sânilor. Si, uneori, poate fi destul de târziu. De aceea, în ultimii ani, campaniile de depistare precoce a cancerului de sân se manifesta energic. S-a dovedit deja ca un cancer de sân depistat în stadiu incipient este tratabil 100% iar în stadii usor mai avansate este curabil, cu sanse de supravietuire pe termen lung.
          
          Autoexaminarea
          
          Cea mai la îndemâna metoda de depistare a eventualelor probleme de sanatate care apar la nivelul sânilor este autoexaminarea sânilor. Acest lucru trebuie sa devina o deprindere, nu însa si o obsesie. E suficient ca sânii sa fie examinati vizual si autopalpati o data pe luna pentru a constata orice modificare. Pentru femeile dinaintea vârstei menopauzei cele mai potrivite zile de autopalpare sunt cele de dupa menstruatie, când sânii sunt mai putin sensibili. Posibilitatea de a detecta foarte timpuriu o formatiune tumorala prin aceasta metoda este evident incomparabil mai mica decât prin mamografie, dar autoexaminarea este totusi o cale de a avea într-o oarecare masura situatia sub control. Schimbarea formei sânului, aparitia de denivelari ale pielii, a unor pete rosiatice, a scurgerilor sau prezenta unor structuri dure în interior sunt semne pe care în primul rând femeia le poate depista prima.
          
          Examenul clinic
          
          Examinarea vizuala si palparea de catre medic a sânilor (examen clinic) a fost multa vreme singura practica posibila în depistarea anormalitatilor. Se foloseste si azi ca prim pas al consultului, doar ca atunci când specialistul suspecteaza a fi ceva în neordine apeleaza la mamografie si, la nevoie, la metode suplimentare de depistare si diagnosticare. În cadrul consultului periodic anual, pe care orice femeie de peste 40 de ani ar trebui sa-l faca, mdicul este cel mai în masura ca, în urma examenului clinic, sa constate sanatatea sânilor.
          
          Mamografia
          
          Examinarea sânilor prin folosirea acestei metode nu este dureroasa, nici periculoasa si, la ora actuala, este considerata cea mai performanta cale de depistare a modificarilor care apar si care pot anunta pericolul dezvoltarii bolii. Dupa cum sugereaza si numele, mamografia este o radiografie a sânilor ce pune în evidenta cele mai mici leziuni, formatiuni anormale localizate la nivelul acestui organ. Multe dintre acestea nu pot fi identificate doar prin palpare, chiar facuta de un medic cu experienta. În general, minusculele modificari depistate nu deranjeaza, nu deformeaza sânul, nu dor, însa ele trebuie supravegheate în timp pentru a li se cunoaste evolutia. Majoritatea leziunilor nu sunt canceroase.
          Se întâmpla uneori ca rezultatul mamografiei sa fie relativ incert, sa deceleze semne anormale, dar sa nu ajute prea mult medicul în stabilirea diagnosticului exact si a riscurilor. În aceste cazuri, se apeleaza la examene complementare (mamografie suplimentara, ecografie, biopsie).
          Studiile stiintifice au aratat ca majoritatea femeilor între 50 – 69 de ani care au efectuat o mamografie cel putin o data la doi ani, au redus considerabil numarul deceselor cauzate de cancerul de sân. Rezultatele cercetarilor pe grupele de femei între 40 – 49 de ani si peste 70 de ani nu sunt deocamdata în masura sa sustina suficient de convingator care este beneficiul examenului sânului prin mamografie, în privinta diminuarii numarului deceselor. În ceea ce priveste mamografia periodica înainte de 40 de ani, parerile specialistilor sunt diferite, unii sustinând ca nu sunt necesare, pâna la aceasta vârsta structura sânului fiind mult mai densa, ceea ce face ca mamografia sa nu fie o metoda de depistare precoce pertinenta. În schimb, indiferent de vârsta, oricare femeie care constata o problema la nivelul sânilor trebuie sa se adreseze neîntârziat medicului, care printre alte metode de diagnostic recomanda si mamografia de diagnostic.
          
          Limitele mamografiei
          între 5 si 15% din cancere nu sunt detectate. În special în tarile dezvoltate, în care femeile sunt mai serios preocupate de propria sanatate si respecta controalele periodice, statisticile vorbesc despre persoane care, desi facusera mamografie, nu stiau ca au o tumora, pentru ca nu li se depistase.
          la polul opus acestei situatii, la 7% dintre femei rezultatul mamografiei li se prezinta ca fiind incert, cu risc de cancer. În perioada în care li se fac numeroase alte examene suplimentare care infirma diagnosticul initial, psihicul lor e pus la grea încercare.
          
          Mai bine actionezi decât sa… reactionezi
          
          Desi nu se poate spune ca exista o modalitate eficace de prevenire a aparitiei cancerului de sân, cercetatorii si medicii practicieni considera ca la pastrarea sau pierderea sanatatii contribuie mult stilul de viata. Si repeta ca e bine sa avem o alimentatie echilibrata, o gândire pozitiva care sa tina piept stresului cotidian si o grija permanenta de a practica exercitii fizice. În ceea ce priveste fumatul, tot mai raspândit printre femei, e de pus pe banca acuzatilor.