• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 20 martie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 20 martie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Frunzarind „Descoperitorul”

Frunzarind „Descoperitorul”

27 mai 2004
in Glob
A A

          Numai tarile civilizate au reviste de popularizarea stiintei – România se numara printre ele, cu acest „Magazin” dar si cu „Stiinta si Tehnica”, „Terra Magazin”, „Stiinta pentru toti”, „Carpatica”, Pipo” – dar si SUA, fireste, cu splendidele „Discover”, „Popular Mechanics” sau „Scientific American”. Pe gustul meu, din toata presa de stiinta straina, cea mai reusita publicatie de gen este „Discover” (în româneste: „Descopera!”), mai suculenta si mai atractiva decât, de pilda, francezele „Science et Vie” si „Science et Avenir” sau „Nauka i jizni” a rusilor.

          Numai tarile civilizate au reviste de popularizarea stiintei – România se numara printre ele, cu acest „Magazin” dar si cu „Stiinta si Tehnica”, „Terra Magazin”, „Stiinta pentru toti”, „Carpatica”, Pipo” – dar si SUA, fireste, cu splendidele „Discover”, „Popular Mechanics” sau „Scientific American”. Pe gustul meu, din toata presa de stiinta straina, cea mai reusita publicatie de gen este „Discover” (în româneste: „Descopera!”), mai suculenta si mai atractiva decât, de pilda, francezele „Science et Vie” si „Science et Avenir” sau „Nauka i jizni” a rusilor. Ca sa va conving mi-am ales 3 pagini din „Descopera!”, din 3 domenii diferite, toate de vârf în stiinta si tehnologiile vremii. Prima: despre clonare, cu o lista a „produselor” vii, create de inginerii de gene si cu situatia în care se afla animalele fabricate de mâna omului. Oita Dolly deschide lista, a aparut pe lume în iulie 1996, a trait 6 ani si jumatate, stârnind mânia clerului de toate religiile si a legislatorilor. S-a stins din viata urmare a unei boli de plamân. I-a urmat un taur, frate cu tatal lui (ca asa-i la clone!), nascut în august 1999, taur în viata, sanatos, bine mersi. O capra chinezeasca, surubarita genetic si scoasa din uterul unei false mame în iulie 2000 nu a ramas în viata decât o singura zi: avea plamânii „defecti” din nastere. Aproape la fel o patit si un gaur (bour salbatic), în ianuarie 2003: nu a gustat din bucuriile vietii decât doua zile. Un banteng, adica cerb de Asia, adus pe lume în aprilie 2003, a iesit din uter complet gresit, cu de doua ori masa normala a unui pui; a fost eutanasiat de catre propriii lui creatori. În aceeasi luna a iesit din laboratoare o pisica africana clonata. În lunile urmatoare, un magar, apoi un cal: ambii haladuiesc printre noi (de fapt, printre laboranti) si duc o viata normala. În septembrie 2003 s-a încercat „fabricarea” a 3 sobolani, frati gemeni cu tatal lor (sau cu mama lor, ma rog…), unul a murit la nastere, ceilalti doi sunt în viata. Cam acesta ar fi raportul despre clone – dar, fireste, doar despre clonele pe care le stim noi.
          Sar la o pagina cu „inventarul” locuintelor posibile din Sistemul Solar, având alaturi si agenda, motivatiile si sansele ca Homo cosmicus sa ajunga la ele. Luna, interesanta pentru cosmologi (de la ea vom afla cum s-a format Pamântul) si pentru minerii de prin 2030-2040, va fi revitalizata si, încetul cu încetul, colonizata. La fel Marte, care are apa suficienta pentru orasele din viitor dar cu o atmosfera de 130 de ori mai putin densa decât cea terestra; va fi „calcata” în 2020-2030 si cucerita de om, între 2050 si 2100. Cu riscuri moderate – dar riscuri! – se prezinta eventualele calatorii spre asteroizii postmartieni (interesanti pentru cercetare si pentru rezervele de carbon, oxigen si minerale) si Europa, satelitul lui Jupiter (unde se pare ca exista un ocean de apa sarata). Cele doua zone vor fi atacate, probabil, dupa 2030. De mare risc ar fi calatoriile umane spre Venus (fierbinte, chimie clocotitoare a atmosferei, nori de sulf) si Jupiter (planeta gazoasa, cu o chimie fantastica a atmosferei) – de aceea sondele-roboti vor fi preferate pentru explorare. Trec la pagina a III-a: podurile, lucrari ingineresti pe care le executa, pe Terra, doar Homo sapiens si castorii. Autorul articolului vorbeste, bineînteles, despre artefacte umane, prezinta viitorul succes care va fi podul peste strâmtoarea Messina (3,28 km deschidere, 3,648 km cu tot cu rambleu, va fi dat în folosinta, dupa parerea mea, spre 2010; costul: estimativ 5 miliarde dolari) dar si – ceea ce cu doar un deceniu în urma ar fi fost de domeniul SF-ului – un pod peste strâmtoarea Gibraltar, legând Africa de Europa: este un proiect al americanului T.Y. Lin, care prevede 3 turnuri de sustinere înalte cât 3 zgârâie-nori de 300 etaje fiecare si cabluri din fibra de sticla, întinse pe distanta de 9,936 km, cu tot cu rambleu, 13,92 km. Cam atât pentru saptamâna asta.
          

ShareTweet
Articolul precedent

Rapiti de OZN-uri

Urmatorul Articol

Copilul si placerea lecturii

Articole Similare

Glob

Unealta din os de elefant

16 martie 2026

Un artefact triunghiular, realizat din os de elefant si folosit pentru ascutirea...

Glob

Cât de corecte sunt sfaturile medicale oferite de AI?

9 martie 2026

Utilizarea unor programe de inteligenta artificiala (AI) pentru a gasi raspunsuri despre...

Glob

„Ucigasul” de dinozauri

2 martie 2026

Oamenii de stiinta au reconstruit cel mai complet schelet al unui crocodil...

Glob

Un meteorit cu… multa apa!

24 februarie 2026

Numeroase particule de apa sunt continute de unul dintre cei mai vechi...

Glob

Satelitii de internet perturba observatiile astronomice

16 februarie 2026

Noua megaconstelatie de sateliti Amazon de pe orbita joasa a Pamântului (LEO),...

Glob

Un calugar a descoperit cometa Halley

9 februarie 2026

Cometa Halley poarta numele astronomului britanic Edmond Halley care i-a descris drumul...

Urmatorul Articol

Antricot de mânzat sau de porc cu ciuperci

Salata de legume cu maioneza (à la russe)

Sos remoulade

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

12 martie 1930 – „Marsul Sarii”

16 martie 2026

Cunoscut sub denumirile Salt Satyagraha sau Dandi Satyagraha, „Marsul Sarii” a fost...

Citeste mai departe
Blitz

„Cu ochii larg închisi”

16 martie 2026

Când Stanley Kubrick a lansat „Cu ochii larg închisi” în 1999, filmul...

Citeste mai departe
Blitz

Mysteria Residentiae Rhédey

16 martie 2026

Asociatia de promovare a judetului Mures ca destinatie turistica, Visit Mures, a...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Îmbunatatirea imunitatii prin alimentatie

16 martie 2026

Indiferent de perioada anului, dar în special în lunile reci sau de...

Citeste mai departe
Femina Club

Ritualul buzelor stralucitoare

16 martie 2026

Specialisti din sfera frumusetii feminine ne sugereaza pasii corecti ce ar trebui...

Citeste mai departe
Femina Club

Rulouri cu crema de brânza

16 martie 2026

Aluat: o cana untura, 500 ml lapte, o lingura zahar, o lingura...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.