Rapiti de OZN-uri

          Carl Sagan se indoieste de existenta fenomenului
          
          Compania americana de televiziune NOVA, înfiintata în 1974, a realizat in 1996 un serial de interviuri despre rapirile OZN, la care a invitat, în egala masura, sustinatori si oponenti ori chiar denigratori ai fenomenului. Pentru buna informare a cititorilor acestei rubrici ai revistei Magazin, propun ca, în câteva episoade, sa reproducem – fara prea multe comentarii – si pareri ale acestora din urma.

          Carl Sagan se indoieste de existenta fenomenului
          
          Compania americana de televiziune NOVA, înfiintata în 1974, a realizat in 1996 un serial de interviuri despre rapirile OZN, la care a invitat, în egala masura, sustinatori si oponenti ori chiar denigratori ai fenomenului. Pentru buna informare a cititorilor acestei rubrici ai revistei Magazin, propun ca, în câteva episoade, sa reproducem – fara prea multe comentarii – si pareri ale acestora din urma. Printre cele mai prestigioase personalitati intervievate a fost astronomul Carl Sagan, profesor la Universitatea Cornell, cunoscut în România prin mai multe carti, prin serialul de televiziune de mare succes Cosmos, ori ca scenarist al filmului Contact. El a fost unul dintre principalii promotori ai contactelor cu civilizatiile extraterestre, în a caror existenta a crezut cu tarie, fiind coautor al mesajelor difuzate prin sondele spatiale si sustinator al cautarii unor semnale inteligente prin radiotelescoape. Totusi, în mod paradoxal, el nu a fost convins ca fenomenul OZN poate fi o manifestare a unor astfel de inteligente.
          
          Stiinta cere dovezi palpabile
          
          În cazul rapirilor OZN, spunea el, „nu vad o aplicare riguroasa a scepticismului stiintific… Cineva spune ca i s-a întâmplat ceva… Iar oamenii pot spune orice… Asta nu înseamna neaparat ca mint, dar nici nu înseamna ca e adevarat. Pentru a fi luat în serios, este nevoie de dovezi fizice, care sa poata fi examinate pe îndelete de savantii sceptici”. Tocmai deoarece oamenii se pot însela atât de usor, „afirmatiile extraordinare pretind dovezi extraordinare”.
          „John Mack vorbeste de universuri paralele sau alte dimensiuni; acestea sunt idei stiintifice… dar nici pentru existenta lor nu dispunem de dovezi. El mai critica si actualele metode ale stiintei… noi credem în ele, deoarece vedem ca functioneaza”.
          „O civilizatie tehnologica dezvoltata, cu mii, poate milioane de ani mai avansata decât noi, ar fi posibila… Deci nu se pune problema calatoriilor interstelare cu viteze foarte mari. Trecerea prin zid, mi se pare cam dificila. Nu-mi dau seama cum s-ar putea face…” – spune Sagan. Dar lui i se pare greu de luat în serios ca o civilizatie foarte avansata sa aplice asupra pamântenilor un program de hibridare atât de naiv cum este cel descris de martorii si analistii rapirilor. „De ce ar împerechea oamenii unul câte unul, într-un ritm atât de scazut? De ce n-ar rapi câtiva oameni, pentru a le diseca ADN-ul, sa vada diversele variante si apoi sa faca toate modificarile de inginerie genetica pe care le doresc? Aproape ca si noi putem sa facem asta”.
          
          Contaminare culturala?
          
          Sagan considera ca multe istorii despre rapiri sunt rodul „contaminarii culturale” care dureaza de zeci de ani, prin filme, programe de televiziune, carti, interviuri etc. Vorbind despre cei rapiti, Sagan spune „sunt sigur ca durerea pe care multi dintre ei o afiseaza este sincera… În acelasi timp vreau sa accentuez ca halucinatiile sunt un fenomen obisnuit la oameni si nu neaparat un semn ca esti nebun”. Copiii, mai ales cei între 7 si 11 ani, au uneori cosmaruri îngrozitoare, visând diversi monstri. Poate la unii aceste cosmaruri persista si la maturitate…
          Împatimitilor rapirilor OZN Sagan le spunea: „as incerca doar sa le sugerez sa adopte metoda stiintifica de a lucra concomitent cu mai multe ipoteze de lucru. La ora actuala ei au în minte doar o singura ipoteza si sunt adesea închisi la alternative. I-as invita sa ia în considerare alternativele, sa vada daca nu cumva si acestea au sens”. Invitatia ramâne desigur valabila – adaugam noi – si pentru scepticii îndaratnici.