1) Stim sa evitam atacurile de caldura?

          Statisticile arata ca episoadele caniculare din ultimii ani au facut la nivel planetar mai multe victime decât tornadele, eruptiile vulcanice si uraganele la un loc. Primele victime ale caldurii sunt persoanele trecute de 65 de ani care platesc un tribut de 10-12 ori mai mare decât persoanele de alte vârste.

          Statisticile arata ca episoadele caniculare din ultimii ani au facut la nivel planetar mai multe victime decât tornadele, eruptiile vulcanice si uraganele la un loc. Primele victime ale caldurii sunt persoanele trecute de 65 de ani care platesc un tribut de 10-12 ori mai mare decât persoanele de alte vârste. Riscul este mai mare daca, la vârsta, se adauga o maladie cardiovasculara sau hipertensiune arteriala. Precautiile simple ajuta însa mult la evitarea accidentelor, adesea dramatice, provocate de canicula.
          
          Ce se întâmpla cu organismele care cedeaza?
          
          Raspunsul pare simplu: nu-si pot controla propria temperatura, autoreglarea nu mai functioneaza cum trebuie. Consecintele sunt rapide si drastice: pielea se supraîncalzeste, se înroseste si se deshidrateaza, durerea de cap izbeste în tâmple, senzatia de voma sporeste disconfortul, setea e de nestapânit, apare si somnolenta, apoi o stare de confuzie, o sfârseala care duce la pierderea cunostintei. Persoana în cauza e în pericol de moarte, organismul nu rezista prea mult fara un prim ajutor eficient. Oricine îl poate da, în primul rând printr-un apel telefonic la Salvare, dar si prin câteva manevre imediate: persoana trebuie trasa la umbra sau transportata într-un spatiu racoros, stropita cu apa, ajutata sa bea apa. Deshidratarea reprezinta un risc major pentru agravarea unei maladii cardiace cronice, dupa cum poate provoca tulburari de ritm cardiac chiar si persoanelor sanatoase.
          În cele mai multe cazuri, epuizarea cauzata de caldura declanseaza simptome care pot constitui pentru oricine semnale de alarma: crampe musculare la nivelul picioarelor, mâinilor, stomacului… O oboseala generala care deopotriva diminueaza atentia, lasând cale libera accidentelor de orice fel. Normal este ca imediat ce apar aceste semne, persoana în cauza sa se opreasca din orice activitate, sa nu „traga de ea”, ci sa-si ia de urgenta masuri de protectie: sa se aseze la umbra sau într-o încapere racoroasa, sa bea apa sau un suc de fructe, sa-si spele fata si mâinile cu apa rece. Daca simptomele dureaza sau se agraveaza, este obligatoriu solicitarea medicului. Cine sunt cei mai vulnerabili la caldura? Vârstnicii afectati de boli cronice, cardiacii, copiii mici, gravidele, persoanele care lucreaza în plin soare.
          
          Cum ne ferim de canicula?
          
          Evitam sa iesim pe strada sau sa desfasuram activitati care presupun efort fizic, între orele 12-16.n Daca totusi suntem nevoiti sa facem aceste lucruri, purtam haine usoare, lejere, deschise la culoare, de preferinta din bumbac subtire. Palaria de soare trebuie de asemenea sa nu lipseasca, dupa cum o sticla cu apa luata în sacosa nu e de uitat. n Bem apa, suc de fructe, ceaiuri de plante, compoturi reci, putin îndulcite chiar daca nu ne e sete, doar pentru a evita deshidratarea. Evitam alcoolul. n Împartim mâncarea pentru o zi în cantitati mici, pentru a avea mai multe mese pe zi decât de obicei. Fructele si legumele nu trebuie sa lipseasca din meniul zilnic.n Daca programul ne permite, facem mai multe dusuri pe zi sau cel putin ne racorim fata, gâtul si încheieturile mâinilor cu apa rece.n Luam masuri pentru a mentine temperaturi cât mai normale în locuinta, mai ales daca ferestrele sunt orientate spre soarele torid al amiezii. Le pastram închise si acoperite cu draperii ziua, iar noaptea aerisim bine, provocând chiar curenti de aer. n La primele semne de indigestie, diaree, tranzit intestinal dereglat (care sporesc deshidratarea) luam masuri de restabilire a normalitatii si, daca simptomele persista, consultam fara întârziere medicul.
          
          2) Miscare fizica, dar adaptata!
          
          Vacanta este un bun prilej de a iesi din rutina de peste an, de a face multe din activitatile amânate mereu din lipsa de timp. De exemplu, adio sedentarism, a venit vremea miscarii fizice în aer liber, la mare, la munte, în gradina de la tara sau, de ce nu?, pe strazile sau parcurile din propriul cartier…
          
          Atentie însa!
          
          Noul program de vacanta, cu multa miscare fizica, nu trebuie sa înceapa brusc, prin efort exagerat, teribilist. Urmele sedentarismului nu pot fi imediat îndepartate, rugina din articulatii si muschi nu se poate sterge brusc. Indiferent de tipul de activitate fizica pentru care optam – mers pe jos, alergari, mers pe bicicleta, înot, sporturi pe plaja, gradinarit etc. – avem nevoie de câteva zile de adaptare. Se începe progresiv, ca timp si efort depus, cu pauze de relaxare între „reprize”, mai întâi mai lungi, apoi din ce în ce mai scurte. Daca vremea este caniculara, nu avem voie sa neglijam hidratarea de dinainte si din timpul activitatii fizice. Oricum, orele „de vârf” ale caldurii sunt de evitat, pentru a nu ne expune riscului epuizarii si socului caloric. În euforia vacantei, când vrem sa profitam la maximum de fiecare clipa, tendinta de a neglija semnele „de rau” fizic e mare, însa paza buna trece primejdia rea. E de preferat sa aplecam urechea la eventualele semne de alarma pe care le da organismul si sa luam masuri imediate, decât sa le ignoram si sa ratam nu numai concediul, ci si multe alte saptamâni sau luni urmatoare.