Aflata in comuna Siria din judetul Arad, Manastirea Feredeu, cu obste de calugari, are hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe. Numele manastirii, asezata pe un deal, inconjurata de o padure deasa se trage de la un izvor din apropiere alimentand un „feredeu” respectiv o cladire speciala adapostind o baie cu aburi.
Pe locul pe care se afla manastirea este mentionat cu mai bine de 215 ani in urma un schit cu un paraclis langa izvorul cu apa facatoare de minuni. Dupa unele surse rezulta ca schitul a existat si in perioada stapanirii turcesti, respectiv pana in jurul anilor 1699 cand a fost incheiata Pacea de la Karlowitz. In acele vremuri de trista amintire a fost ucis calugarul Filimon de la Feredeu care, cu crucea in mana milita pentru libertate nationala. In primii ani ai secolului al XX-lea, autoritatile din tara noastra, la initiativa profesorului Nicolae Baru, au intreprins actiuni pentru preluarea de catre credinciosi a schitului si paraclisului din Feredeu.
In anul 1920, in ziua de 12 mai tanarul Nicolae Baru, proaspat hirotonit preot, impreuna cu un grup de credinciosi urca la schitul de la Feredeu sfintind apa izvorului. Tot el intreprinde o serie de demersuri pentru folosirea acestei ape in beneficiul credinciosilor.
La 11 aprilie 1931 se pune temelia paraclisului cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, in cadrul unei slujbe la care au participat peste 500 de credinciosi. Sfintirea paraclisului se face la 9 iunie 1932. In 1934 este turnata fundatia cladirii de locuit si in 1937 este instalat primul staret.
Decretul din 1959 intrerupe viata monahala schitul fiind inchis, dar se mai oficiau sporadic slujbe religioase de preotii din zona. In 1986 schitul este reinfiintat si, in acelasi an incep lucrarile de reparatii si renovare a bisericii schitului si a paraclisului, noua biserica fiind mult largita si vechiul izvor reamenajat.
Biserica este in forma de cruce, fiind impartita in Altar, naos, pronaos si pridvor inchis. Catapeteasma este masiva, din stejar sculptat. Exteriorul este simplu, zugravit in alb. Pictura interioara a fost realizata in fresca de pictorii Radu si Alexandru Jitacu. S-au construit chilii si alte anexe, asezamantul avand statut de manastire.
Drumul de acces fiind lung si obositor, in 1992, la 2 kilometri distanta s-a construit o noua biserica avand hramul Sfantul Mare Proroc Ilie Tesviteanul. Altarul si naosul sunt spatioase si bine luminate iar catapeteasma si mobilierul sunt din stejar masiv. Lucrarile au fost realizate de renumitul mester Vasile Gabriloaia din Humulesti. Intregul complex monahal de la Feredeu se bucura de prezenta neintrerupta a credinciosilor.
IRINA STOICA
Comentarii