Pe numele ei adevarat Krystyna Skarbek, Christine Granville a fost cea mai frumoasa si cea mai longeviva agenta a spionajului britanic din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, folosindu-si abilitatile lingvistice, puterea de convingere si curajul uluitor pentru a salva nenumarate vieti.
Maria Krystyna Janina Skarbek s-a nascut la Varsovia la 1 mai 1908, ca fiica a unui conte si a unei evreice bogate. A crescut pe o mare proprietate de la tara, unde si-a petrecut o mare parte din timp calarind, înotând si învatând sa foloseasca pistoale si cutite. Dupa moartea tatalui ei, în 1930, familia s-a mutat la Varsovia, unde, Krystyna a avut o casnicie efemera. Apoi l-a întâlnit pe un diplomat polonez, contele Jerzy Giüycki, cu care s-a casatorit în noiembrie 1938.
Când Germania a invadat Polonia, sotii Giüycki se aflau în Africa de Sud. Hotarâti sa ajute la apararea tarii lor, ei au plecat imediat la Londra, unde Krystyna s-a întâlnit cu George Taylor de la Serviciul Secret de Informatii (MI6), pe care l-a convins sa o recruteze ca prima femeie spion a organizatiei.
Începând cu iarna 1939-1940, Krystyna a facut mai multe calatorii în si din Polonia, trecând granita din Ungaria pe schiuri, introducând ilegal bani, arme si explozibili si aducând înapoi informatii valoroase, precum si polonezi evadati. În prima sa misiune, la Budapesta, l-a întâlnit pe Andrzej Kowerski, un ofiter si agent al armatei poloneze. Au devenit amanti si suflete pereche si au ramas asa pentru tot restul vietii ei, în ciuda numerosilor alti iubiti.
În ianuarie 1941, Gestapoul i-a arestat în Ungaria, iar dupa doua zile de interogatoriu, Krystyna si-a muscat limba pentru a face sa para ca tuseste sânge. O radiografie a pieptului a dezvaluit cicatrici pulmonare cauzate de gazele de esapament de la garajul unde lucrase în tinerete, iar ea si Kowerski au fost imediat eliberati ca fiind probabil bolnavi de tuberculoza.
Pentru a-i ajuta sa evadeze, au primit pasapoarte britanice si nume noi. Krystyna a devenit Christine Granville, nume pe care l-a adoptat în mod oficial atunci când a fost naturalizata ulterior ca cetatean britanic.
Pe 7 iulie 1944 a fost parasutata în sudul Frantei ocupat de nazisti si a calatorit pe scara larga prin teritoriul ocupat de inamic, transmitând mesaje între membrii retelei sale si mentinându-i motivati. Cea mai legendara isprava a lui Granville a fost aceea de a asigura eliberarea sefului spionilor britanici din Franta ocupata, Cammaerts, si a altor doi agenti dupa ce acestia fusesera arestati de Gestapo si asteptau sa fie executati.
A facut acest lucru dându-se drept un agent britanic trimis pentru a obtine eliberarea lor si convingându-i pe rapitori ca, în contextul unei invazii britanice iminente, vor avea o soarta teribila daca îi vor executa pe prizonieri.
Cumva, siretlicul a functionat – cu ajutorul unei mite de 2 milioane de franci si al frumusetii sale uimitoare – iar agentii au fost eliberati. Pentru ispravile sale, tânara a fost decorata cu „Medalia George” de catre britanici si cu „Croix de Guerre” („Crucea de razboi”) de catre francezi. Dupa încheierea razboiului, spionajul britanic a concediat-o pe Granville, dar, nedorind sa se întoarca în Polonia deja comunista, femeia a obtinut cetatenia britanica si la începutul anului 1949 s-a mutat la Londra.
În ciuda dosarului sau de razboi, nu a reusit sa gaseasca un loc de munca stabil si a avut o serie de slujbe de scurta durata, înainte de a se angaja ca stewardesa pe vase de croaziera. În timpul unei calatorii, a avut o scurta aventura cu un alt steward, Dennis Muldowney, care a devenit obsedat de ea. Dupa ce ea l-a respins, acesta a urmarit-o.
Pe 15 iunie 1952, Granville s-a întors la hotelul unde era cazata si l-a gasit pe Muldowney asteptând-o acolo. Fara o vorba, barbatul, macinat de gelozie, a înjunghiat-o mortal. A fost spânzurat zece saptamâni mai târziu, iar Granville a fost înmormântata în cimitirul romano-catolic din Kensal Green pe 21 iunie.
GABRIEL TUDOR
Comentarii