• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 28 ianuarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 28 ianuarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Razboinicii pacii

Razboinicii pacii

11 martie 2024
in Minuni ale lumii
A A

Asháninka constituie cea mai numeroasa populatie indigena din imensa padure tropicala sud-americana ce acopera statul Peru, unele dintre grupurile etnice respective fiind prezente si pe teritoriul brazilian.

Poarta diferite nume, însa de secole întregi etnologii si misionarii îi cunosc ca Asháninka, Arawak sau Kampa. O distinctie deloc întâmplatoare, caci dupa anii 1980, cei care se considera mesagerii unei lumi superioare fac de fapt o separare nefericita si dramatica între oamenii locului si alogenii doritori sa profite de pe urma bogatiilor lor naturale, categorisindu-i pe bastinasi drept „poporul necivilizat”!

Dramele si fascinatia unei istorii

Un trib peruvian, venerat cândva de incasi pentru abilitatile lor de vânatoare deosebite si pentru razboinicii formidabili, se agata de existenta lor traditionala în vaile salbatice ale Americii de Sud.

În realitate însa, acesti oameni simpli ofera lectii de civilizatie magistrale, exemple de convietuire a omului cu elemente non-umane (animale si plante, ape si resurse ale subsolului, semne si elemente vazute ori nevazute ale vazduhului respirat si a cerului plin de stele), fara a cere ceva în schimb.

În 1742, Asháninka s-au revoltat, au luptat si i-au biruit pe spaniolii care le invadasera teritoriul. Acest lucru i-a protejat timp de aproximativ un secol, însa apoi nu au rezistat „febrei cauciucului” care a afectat puternic aceasta parte a continentului si a decimat 90% din populatia autohtona. La începutul secolului XX, numerosi Asháninka au devenit sclavii exploatatorilor de cauciuc, syringueiros. Au fost apoi împinsi înapoi în padure de catre taietorii de lemne. Din 1987, multi dintre cei deveniti victimele microbilor „importati” (uneori, cu o diabolica premeditare) de europeni sau de descendentii acestora au fost victime colaterale ale violentelor armate dirijate din cancelarii îndepartate.

Acesti „primitivi” au rezistat însa, astfel ca în prezent ei îsi duc în continuare existenta respectând traditiile ce îi însufletesc de sute si mii de ani. Triburile care locuiesc în padure traiesc din vânatoarea de tapir, pecari si maimute de padure, practicata de barbati si consuma produse culese sau cultivate de femei (igname, cartof dulce, piper, dovleac, banane, ananas) în gradini mutate periodic în padure, potrivit unei stiinte ancestrale a „împrietenirii” omului cu natura..

Comuniunea si lupta cu timpul

Locuitorii satului Apiwtxa (nume care înseamna „unitate”, cu o valoare sacra pentru întreaga populatie) vorbesc putin; ei observa cu o privire care pare sa scruteze în strafundurile sufletului. Aproape ca nu pun întrebari, dar traiesc într-un timp marcat de ciclul anotimpurilor, de zi si noapte, de lumina si întuneric.

Sunt obisnuiti cu tacerea, cu asteptarea, cu observatia; ei asculta visele si lumea spiritelor, ei stiu sa se cufunde în inconstient pentru a iesi cu raspunsurile pe care le cauta. Daca ne-am limita la o imagine lirica a acestor oameni, am spune ca acestia au oprit timpul în loc, însa din nefericire tocmai acest timp nesupus vrerii umane pare ca le-a devenit din ce în ce mai des neprieten. Ei merg mai departe, pentru a ramâne pe pamânturile stramosilor, pe care înca le uda cu sudoare, cu sânge si cu iubire.

Asháninka practica medicina populara locala Shimpokantantantsiro, vindecând cu ajutorul aburilor plantelor, asemanatoare inhalatiilor. Plasate într-un recipient cu apa, acestea emana vapori aromati la contactul cu pietrele incandescente. Pacientul sta aplecat deasupra unui vas si primeste fumul în interiorul unui Kushma, un fel de „acoperis” protector. În acelasi timp cu vaporii, suferindul îsi freaca partile dureroase pentru a elimina betesugul din corpul sau.

Spre deosebire de alte popoare amazoniene care cuceresc teritorii, Asháninka se organizeaza de generatii pentru a-si apara teritoriul. Lupta pentru ce este al lor, dar niciodata pentru a lua în stapânire bunurile altora.

Oficial, sunt considerati „razboinici defensivi”, dar în limba lor se numesc, simplu, Ovayeri („razboinici”). Astazi, în ciuda indiferentei statului, „armata Asháninka” rezista traficului de droguri, taietorilor ilegali de lemne si invadatorilor de pamânturi, care le-au distrus padurile ancestrale. Poporul Asháninka s-a adaptat, combinând abordarile traditionale cu cele contemporane pentru a-si satisface nevoile în schimbare.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU

ShareTweet
Articolul precedent

Detin americanii OZN-uri?

Urmatorul Articol

Mâncaruri „nationale”

Articole Similare

Minuni ale lumii

Altomonte, o „insula” a artei si culturii

26 ianuarie 2026

Ne putem imagina ca omul, a cautat întotdeauna un „petic pamântesc” care...

Minuni ale lumii

Pasajul secret al papilor

19 ianuarie 2026

Între Vatican si Castelul Sant’Angelo se afla un pasaj secret care, de-a...

Minuni ale lumii

„Impactul planetar” al ritualurilor

13 ianuarie 2026

Una dintre cele mai spectaculoase si mai complexe forme de manifestare ale...

Minuni ale lumii

Misterele din Fontaine-de-Vaucluse

28 decembrie 2025

„Exista ceva într-o comoara care se fixeaza adânc în mintea unui om....

Minuni ale lumii

Târgul baroc popular

22 decembrie 2025

Mica localitate rurala Holaëovice, din Boemia de Sud (Cehia), este cel mai...

Minuni ale lumii

Pestera ascunsa în inima junglei

15 decembrie 2025

Fascinati de mirajul posibilei existente a unor lumi ascunse în maruntaiele pamântului,...

Urmatorul Articol

Mâncaruri „nationale”

Horoscopul saptamanii: 11-17 martie 2024

Humus

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

22 ianuarie 613 – Încoronarea împaratului bizantin Heraclius Constantin

26 ianuarie 2026

La începutul secolului al VII-lea, Imperiul Bizantin trecea printr-o criza profunda. Împaratul...

Citeste mai departe
Blitz

Umorul care a facut istorie

26 ianuarie 2026

Comedia a fost dintotdeauna unul dintre cele mai universale genuri cinematografice, capabil...

Citeste mai departe
Blitz

Expozitie dedicata Unirii Principatelor Române

26 ianuarie 2026

Muzeul National Cotroceni (Bd Geniului nr.1 Bucuresti) va fi deschis pentru public...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

În caz de hipotermie si degeraturi…

26 ianuarie 2026

A venit gerul? Specialistii recomanda oamenilor ca în zilele cu temperaturi foarte...

Citeste mai departe
Femina Club

Masti „miraculoase”

26 ianuarie 2026

Continuam seria mastilor „miraculoase” de saptamâna trecuta cu alte sugestii capabile sa...

Citeste mai departe
Femina Club

Sos de lamâie cu unt

26 ianuarie 2026

30 g unt (82% grasime), 30 g faina, sare, 360 ml lapte...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.