Se spune ca singura constructie realizata de om, care se poate distinge de pe Luna, este Marele Zid Chinezesc. Aceasta idee a devenit de aproape noua decenii un gen de definitie originala a acestui imens edificiu, a carui amplitudine si semnificatie nu pot fi cuprinse cu mintea.
Iar una dintre întrebarile la care nu s-a putut oferi un singur raspuns, foarte clar si de necombatut: cu ce scop s-au consumat atâtea resurse si energie umana, într-o epoca în care însasi existenta cotidiana era dificil de gestionat?
În calea invadatorilor
Paternitatea construirii Marelui Zid îi este atribuita lui Qin Shi Huang Di, primul împarat (221-206 î.Hr.) al dinastiei Qin, însa indicii pastrate de-a lungul istoriei, precum si cercetari recente au confirmat ca lucrarea este mai veche cu câteva secole, amanunt putin cunoscut de public.
Mai exact, primele vestigii ale Marelui Zid – înalte pe alocuri de pâna la 4,5 metri! – apartin asa-numitelor perioade de primavara si toamna (770-476 î.Hr.) si perioadei statelor razboinice (475-221 î.Hr.). Ca motivatie generala, se admite în mod logic ideea ca la vremea respectiva multi conducatori au simtit nevoia sa construiasca ziduri pentru a-si proteja statele.
Motivul initial al dinastiei Qin pentru a lega între ele mai multe ziduri din nord într-un mare zid a fost cauzat de ridicarea Xiongnu – o populatie nomada violenta, aparuta în acelasi timp cu Qin, care îi jefuiau acesteia asezarile de granita, furau proprietati si luau sclavi din rândul localnicilor.
Generalul Meng Tian, unul dintre cei mai fideli slujitori ai împaratului Shi Huang Di si un excelent strateg, i-a propus suveranului aceasta constructie defensiva, care functiona rapid si eficient în trei variante de înfruntare a invadatorilor din nord, între care mongolii s-au aflat printre cei mai redutabili inamici. Totusi, cercetatorii din ziele noastre au emis si alte ipoteze despre scopul ridicarii acestei nemaivazute bariere.
De la controlul turmelor, la Drumul Matasii
În cei peste 2.500 de ani de existenta, Marele Zid a fost strapuns doar de doua ori. Cu toate acestea, atunci când a fost depasit, în anul 1100, dinastia Song a pierdut controlul asupra acestuia de ambele parti, ceea ce avea sa duca în cele din urma la controlul mongol complet asu-pra Chinei, însa pentru o perioada relativ scurta.
În tot acest timp, de altfel de-a lungul mai multor sute de ani, construirea a noi sectiuni a fost continuata, pâna în secolul al XVII-lea. Este vorba despre numeroase fortificatii, cu o sectiune a zidului numita „Linia de Nord” situate actualmente în mare parte în Mongolia, alte sectiuni întinzându-se din China în Rusia.
Înaltimea de numai doi metri a unei mari portiuni din zid (dar cu turnuri de 12 metri amplasate la câteva sute de metri distanta între ele) sustine în schimb ideea ca nu scopul defensiv a fost principala motivatie a construirii acestuia, ci mai degraba controlul comunitatilor de pastori, în sensul impozitarii trecerii turmelor si împiedicarea eventualitatii ca animalele sa fie duse pe terenuri unde nu ar fi trebuit sa patrunda.
O a treia functionalitate veridica ar fi protejarea comertului pe faimosul Drum al Matasii, una dintre cele mai profitabile activitati de acest gen din toate timpurile.
Oficial, Marele Zid Chinezesc are lungimea de 21.196 de kilometri, însa structura sa nu este una continua, dintr-un capat în altul. El include si ziduri laterale, paralele, circulare, precum si sectiuni fara ziduri, în locul carora constructorii strategi s-au folosit de „rolul” de bariera al muntilor si râurilor.
Lucrarile s-au oprit în anul 1644, într-un context istoric nefavorabil acestora. Chiar si asa, arheologii au putut descoperi ramasitele a circa un milion de oameni care au murit si au fost îngropati aici în timpul construirii zidului.
În perioada contemporana, dupa ce în 1952 a fost declarat monument istoric, acest monument colosal a fost inclus în anul 1987 pe lista patrimoniului mondial de catre UNESCO.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii