La un secol dupa ce a fost depus într-un seif, Daria-i-Noor înca se mai afla într-o banca din Dhaka? Autoritatile din Bangladesh au decis, în sfârsit, sa descifreze misterul care învaluie soarta acestui diamant atât de râvnit.
Familia ultimului print – denumit nawab – al actualei capitale a Bangladeshului, a dat asigurari ca pretioasa mostenire a fost depusa ca garantie într-un seif în anul 1908.
Însa urma faimoasei bijuterii s-a pierdut de mult timp. A disparut ea oare odata cu caderea Imperiului Britanic în 1947? A supravietuit razboiului de independenta din 1971? Dar loviturilor de stat care au zguduit tara de atunci?
Neavând ocazia sa vada Daria-i-Noor cu ochii lui, stranepotul ultimului nawab îsi pune aceste întrebari. Dar el vrea sa creada povestea de familie pe care i-a transmis-o tatal sau atunci când era copil.
„Nu este un basm”, a declarat Khwaja Naim Murad, în vârsta de 55 de ani. „Diamantul era dreptunghiular si înconjurat de alte sase pietre mai mici”, a adaugat el, descriind bratara pe care erau montate.
Potrivit documentelor aflate în posesia familiei sale, bijuteria facea parte dintr-un tezaur de 108 piese. Printre acestea se numara o sabie din aur si argint încrustata cu diamante, un fes împodobit cu perle si o brosa în forma de stea care i-a apartinut împaratesei franceze Eugenie, sotia lui Napoleon al III-lea.
Bijuteriile coroanei
În imensa sa vila dintr-un cartier elegant din Dhaka, Khwaja Naim Murad, un fost actor de cinema de succes, rasfoieste cu un strop de nostalgie un catalog ilustrat cu bijuteriile care i-au apartinut ilustrei sale familii.
Daria-i-Noor este „una dintre cele mai faimoase bijuterii din lume”, se precizeaza în acel catalog, „istoria sa fiind legata de Koh-i-Noor”, una dintre bijuteriile coroanei britanice, a carei proprietate este disputata de Afganistan, India, Iran si Pakistan.
Documentele din acea perioada nu mentioneaza greutatea în carate a pietrei pretioase, dar estimeaza pretul acesteia la 500.000 de rupii la acea vreme, aproximativ 13 milioane de dolari în prezent.
Un alt diamant roz cu acelasi nume este pastrat în prezent la Teheran, întrucât i-a apartinut fostei familii regale iraniene, informeaza AFP/Agerpres.
Khwaja Naim Murad a declarat ca diamantul „Daria-i-Noor” al sau a trecut si el prin mâinile sahilor Iranului, înainte de a fi purtat în secolul al XIX-lea de un lider de razboi sikh, Ranjit Singh, în Punjab, fiind confiscat de britanici si apoi achizitionat de stramosii sai.
Potrivit declaratiilor sale, strabunicul lui, Sir Salimullah Bahadur, a fost nevoit sa se desparta de el.
Aflat într-o situatie financiara dificila, ultimul print din Dhaka a depus în 1908 diamantul si restul bijuteriilor familiei regale într-o banca pentru a garanta un împrumut contractat de la autoritatile Imperiului Britanic.
Se pare ca faimosul diamant nu a mai fost vazut în public de atunci, însa el nu a fost uitat.
Comisie pentru tezaur
Biroul cadastral oficial din Bangladesh a dat asigurari comunicând ca a devenit proprietarul legal al acestuia si ca bijuteriile se afla într-un seif al bancii publice Sonali.
„Un contract enumera bijuteriile aflate în posesia noastra (…) printre care se afla un diamant mare si stralucitor, prezentat ca fiind Daria-i-Noor”, a explicat directorul sau, Salahuddin Nagri.
„Eu personal nu am vazut niciuna dintre aceste bijuterii”, s-a grabit sa adauge acest înalt functionar.
Actualul director al bancii Sonali, controlata succesiv de peste un secol de Regatul Unit, Pakistan si Bangladesh, a declarat ca seiful în care ar trebui sa se afle bijuteriile ramâne închis cu doua încuietori.
„Acum câtiva ani, o echipa a venit sa verifice prezenta bijuteriilor”, îsi aminteste directorul Shawkat Ali Khan. „Dar membrii echipei nu au deschis cu adevarat seiful, s-au multumit sa deschida usa camerei în care se afla acesta”, a adaugat el.
Recent, guvernul din Bangladesh a format o comisie însarcinata sa confirme existenta tezaurului si, daca este cazul, sa stabileasca ce trebuie facut cu el.
„Abia astept sa aflu”, a declarat directorul bancii, zâmbind. La fel asteapta si mostenitorul printului din Dhaka. Mai întâi din curiozitate, dar si pentru a afla daca datoria veche de peste un secol contractata de stramosul sau în schimbul diamantului este în prezent achitata.
„Noi credem ca daca cineva moare îndatorat, sufletul sau nu va avea parte de odihna vesnica”, a explicat Khwaja Naim Murad.
NICUSOR DINCA
Comentarii