Unii dintre ultimii dinozauri din lume erau sanatosi si prosperau pâna în ziua în care au fost anihilati de impactul planetei cu un asteroid de mari dimensiuni, conform unui nou studiu asupra unei serii de fosile descoperite în New Mexico, publicat în revista Science.
Oamenii de stiinta au dezbatut timp de decenii daca dinozaurii non-aviari erau în declin înainte ca un asteroid masiv sa loveasca Peninsula Yucatan din Mexic la sfârsitul perioadei Cretacice (acum 66 de milioane de ani). Noul studiu confirma ipoteza anterioara conform careia dinozaurii au disparut în plina perioada de glorie si ar fi putut continua sa fie prezenti pe Terra daca nu s-ar fi produs impactul cu acel asteroid.
Cercetatorii au datat roci din situl fosilier Naashoibito Member din New Mexico, care a conservat un bogat ecosistem cretacic si gazduieste o varietate de dinozauri, inclusiv sauropodul cu gât lung de 21 de metri, cunoscut sub numele de Alamosaurus, precum si tiranozauri carnivori, dinozauri cu coarne si dinozauri cu cioc de rata. Datarea a dezvaluit ca acest ecosistem exista chiar înainte de impactul asteroidului care a produs craterul Chicxulub, ceea ce sugereaza ca ultimii dinozauri din New Mexico se descurcau cu succes înainte ca roca spatiala gigantica sa aduca moartea din cer.
„Cel putin înainte de evenimentul de extinctie în masa, se pare ca (dinozaurii) prosperau. Exista o fauna diversa de dinozauri în statul Nasshoibito din New Mexico, asa ca populatia de dinozauri pare a fi sanatoasa”, a declarat Andrew Flynn, profesor asistent în cadrul Departamentului de Stiinte Geologice de la Universitatea de Stat din New Mexico.
Asteroidul a declansat un eveniment de extinctie în masa în care aproximativ 75% din speciile de animale au disparut, inclusiv toti dinozaurii, cu exceptia pasarilor. Anterior, unele cercetari au sugerat ca diversitatea dinozaurilor a scazut ca parte a unui declin în epoca Maastrichtiana (acum 72,1 milioane – 66 milioane de ani) din Cretacic, factorii de mediu precum schimbarile climatice facând dinozaurii mai vulnerabili la catastrofe. Dar aceasta perspectiva nu este unanima, existând si cercetatori care sunt de parere ca asteroidul a întrerupt o perioada de prosperitate pentru dinozauri.
Metode de datare combinate
O mare parte din ceea ce stiu oamenii de stiinta despre limita Cretacic-Paleogen (K-Pg) – rocile care marcheaza sfârsitul perioadei Cretacic – provine din formatiuni precum Hell Creek si Fort Union din nordul Marilor Câmpii din SUA, ceea ce înseamna ca exista multa incertitudine cu privire la ceea ce se întâmpla în alte parti.
Paleontologii stiau ca în situl fosilier Naashoibito Member au fost prezenti ultimii dinozauri non-aviari cunoscuti din New Mexico, dar vârsta precisa a acestor fosile a fost subiect de dezbatere. În noul studiu, cercetatorii au cautat sa rezolve aceasta incertitudine combinând doua metode de datare a rocilor. „Am vrut sa obtinem doua modalitati diferite si independente de a determina vârsta rocilor”, a spus Flynn.
Prima dintre aceste metode a implicat masurarea dezintegrarii radioactive a izotopilor de argon. A doua a folosit câmpurile magnetice – câmpul magnetic al Pamântului oscileaza între o stare „normala”, când nordul magnetic este nord (cum este astazi), si o stare inversata, când nordul magnetic este sud. Cercetatorii stiu când au avut loc aceste schimbari de-a lungul istoriei Pamântului, asa ca, prin masurarea directiei polilor magnetici din roci, pot deduce vârsta lor.
Metodele de datare au plasat fosilele din situl Naashoibito Member între aproximativ 66,4 milioane si 66 de milioane de ani în urma – ceea ce înseamna ca dinozaurii de acolo au trait într-o marja de pâna la aproximativ 340.000 de ani înainte de impactul asteroidului. Cercetatorii au descoperit, de asemenea, ca dinozaurii din New Mexico erau unici, sugerând ca vestul Americii de Nord avea zone distincte de diversitate a dinozaurilor.
„Aceste estimari revizuite ale diversitatii dinozaurilor din etapa cretacica Maastrichtian înca nu se potrivesc cu abundenta din etapa Campanian precedenta – aparentul zenit al diversificarii dinozaurilor în America de Nord”, a scris Lindsay Zanno, paleontolog la Universitatea de Stat din Carolina de Nord, care nu a fost implicata în studiu. „Cu toate acestea, estimarile actuale ale biodiversitatii din Maastrichtian sunt înca mai mari decât cele pentru majoritatea celorlalte etape Cretacice târzii”, a adaugat ea.
NICUSOR DINCA
Comentarii