Miracolele reale ale Romei nu se limiteaza la abundenta de vestigii istorice; ele pot fi regasite la tot pasul si sub chipul unor creatii artistice de mare valoare.
Un element mai putin remarcat, în general, pe acest tarâm al spiritului îl reprezinta cele peste 2.000 de fântâni publice, care fac ca „orasul celor sapte coline” sa fie recunoscut drept cel mai bogat din lume în astfel de obiective.
Fântâni, nu ca simple surse de apa, ca puturi, ci ca opere de arta ce invita trecatorii sa-si bucure sufletul, intrând într-un dialog secret cu apa care curge sinuos, provocând, fascinând si povestind despre lumi si epoci aflate dincolo de timp si de spatiul fizic masurabil.
Fiecare cartier gazduieste cel putin o fântâna, adesea un punct de întâlnire sau un simbol al identitatii, iar cele mai faimoase, precum Fântâna Trevi, Piazza Navona cu bijuteriile sale baroce sau monumentala Barcaccia de pe Treptele Spaniole, atrag milioane de vizitatori în fiecare an.
Insa, Roma este renumita si pentru „nasoni”, fântânile publice care furnizeaza apa potabila în tot orasul – aproximativ 1.500, adevarati aliati ai romanilor si vizitatorilor în zilele caniculare de vara.
Care ar fi cea mai veche fântâna din oras? Parerea unanima a cercetatorilor: cea aflata în Piazza di San Pietro in Vincoli, construita în secolul IX si remodelata de mai multe ori de-a lungul secolelor. Simplitatea sa contrasteaza cu grandoarea fântânilor baroce, dar ramâne o marturie pretioasa a modului în care apa era deja o parte integranta a structurii urbane.
Alte exemple stravechi sunt fântânile conectate la apeductele romane, cum ar fi Fontana dell’Acqua Marcia sau cele din baile termale. La Roma, apa nu era doar o resursa necesara, ci si un element ce dadea prestigiu si frumusete spatiilor publice.
Referindu-ne la fântânile emblematice ale Romei, este imposibil sa nu mentionam Fontana di Trevi, celebra în întreaga lume. Creata la comanda papei Clement XII, în secolul XVIII, de sculptorul si arhitectul Nicola Salvi, aceasta reprezinta triumful barocului roman. În fiecare zi, vizitatorii arunca o moneda aici, perpetuând legenda care asigura întoarcerea în capitala; obicei care probabil a determinat recenta masura a autoritatilor locale de a impune o taxa pentru cei care doresc sa admire direct aceasta opera de arta… curgatoare.
O alta capodopera este Fontana dei Quattro Fiumi, din Piazza Navona, creata de „artistul papilor”, Gian Lorenzo Bernini. Aceasta reprezinta cele patru mari fluvii cunoscute la acea vreme: Nilul, Gangele, Dunarea si Rio de la Plata. De altfel, Bernini „a lucrat” cu apa înca din tinerete, contribuind inclusiv la realizarea faimoasei Barcaccia, un spectacol care te lasa fara cuvinte.
Arta creatorilor fântânilor din Roma nu se limiteaza la estetica si semnificatia ansamblului respectiv, ci – pe lânga functionalitatea implicita – ea ofera frecvent adevarate spectacole si demonstratii de ingeniozitate tehnica. Fontana del Facchino (Fântâna Portarului) este una dintre faimoasele statui vorbitoare ale orasului, alaturi de Pasquino, Babuino, Marforio, Madame Lucrezia si Abatele Luigi.
Timp de secole, aceste statui au servit drept „voci” pentru poporul roman: pe ele erau atârnate (de obicei noaptea!) file cu versuri satirice, critici politice, revolte împotriva clerului si glume usturatoare. O forma anonima si ingenioasa de protest, care permitea ca vocile celor fara glas sa fie auzite.
„Dialogul” cu apa devine la Roma si un exemplu seducator de sincretism al artelor. Un caz insolit în acest sens e reprezentat de Fontana delle Rane (Fântâna Broastei) creata în anul 1924 si situata în Piata Mincio, din inima cartierului care poarta numele creatorului sau: Gino Coppede.
Ce legatura poate fi între arta suprarealista, arhitectura onirica din jur, jeturile de apa aruncate de broastele încremenite în piatra si… muzica rock?
Conform unei celebre legende contemporane, în 1965, celebrii Beatles, dupa ce au cântat la Piper Club, s-au aruncat complet îmbracati în Fontana delle Rane.
Un gest excentric, care leaga acest loc de una dintre cele mai emblematice trupe din lume. Dincolo de timp, apa înca spune povesti fascinante…
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii