Cometa 3I/ATLAS, care traverseaza în mare viteza Sistemul Solar, este probabil mult mai „batrâna” decât acesta si nu seamana cu nimic din ceea ce a mai fost observat pâna acum în coltul nostru de Univers.
Detectata în iulie 2025, aceasta cometa este doar cel de-al treilea obiect interstelar – strain de sistemul nostru solar – care a fost observat vreodata. Luminozitatea ei neobisnuita le-a oferit oamenilor de stiinta o oportunitate fara precedent de a studia un corp celest ce provine din alta parte a galaxiei noastre.
Potrivit unui nou studiu, publicat în revista Nature, cometa 3I/ATLAS ar putea avea o vârsta de pâna la 12 miliarde de ani, de trei ori mai mare decât cea a Sistemului Solar, a carui nastere dateaza din urma cu „doar” 4,5 miliarde de ani. Acest detaliu face din cometa 3I/ATLAS „probabil cel mai vechi obiect cosmic observat vreodata” în jurul Soarelui nostru, a subliniat principalul autor al studiului, Martin Cordiner, astronom la NASA.
Cu toate acestea, ar putea exista „scenarii marginale” ce ofera alte explicatii pentru compozitia chimica neobisnuita a cometei, a avertizat el.
Noul studiu se bazeaza pe raportul dintre elemente chimi-ce denumite izotopi, detectat cu ajutorul telescopului spatial James Webb si Observatorului ALMA din Chile. Acele masuratori „releva o compozitie elementara diferita de orice corp cosmic din Sistemul Solar”, precizeaza autorii studiului. In raport cu cometele formate în Sistemul Solar, 3I/ATLAS contine de 10 ori mai mult deuteriu, un izotop al hidrogenului, care îl înlocuieste pe acesta în apa grea, informeaza AFP/Agerpres.
„O astfel de abundenta de apa grea nu poate cu adevarat sa se produca, potrivit cunostintelor noastre de astrochimie, decât într-un mediu foarte rece”, a explicat Martin Cordiner.
Provenienta misterioasa
31I/ATLAS este, asadar, asemanatoare unuia dintre cele mai reci obiecte detectate vreodata în sistemul nostru solar, indicii izotopici sugerând ca ea s-a format într-un mediu în care temperatura era de aproximativ -243 de grade Celsius.
Originea exacta a cometei din Calea Lactee ramâne un mister, însa oamenii de stiinta cred ca aceste obiecte interstelare se formeaza în acelasi fel cu cele care se nasc în vecinatatea noastra, fiind ejectate în spatiu în timpul formarii violente a unei noi planete.
Nefiind asociata cu nicio stea, 3I/ATLAS a petrecut probabil miliarde de ani pe „traiectorii imense, de neimaginat, prin galaxia noastra”, a explicat Martin Cordiner.
Oamenii de stiinta au detectat, de asemenea, o lipsa neobisnuita de îmbogatire chimica în cometa, sugerând ca aceasta s-a format relativ aproape de zonele de nastere a stelelor.
Ea ar putea fi chiar „vestigiul” unei ere ce a fost numita „Amiaza Cosmica”, în cursul careia numeroase stele au aparut în urma cu aproximativ 10 miliarde de ani, a precizat Martin Cordiner.
Alte doua obiecte interstelare au fost detectate înaintea acestei comete: 1I/Oumuamua, în 2017, si 2I/Borisov, în 2019. Însa niciunul dintre cele doua nu era suficient de luminos pentru a le permite cercetatorilor sa obtina date izotopice.
Intens mediatizatul astronom american Avi Loeb, profesor la Universitatea Harvard, a stârnit numeroase controverse dupa ce a sugerat ca „Oumuamua” ar putea fi o nava spatiala extraterestra si a emis apoi supozitii similare legate si de 3I/ATLAS. La ani-lumina de aceasta teorie, infirmata de NASA si de seriosul Institut American de Cercetare a Inteligentei Extraterestre (SETI), astronomii sunt entuziasmati de rezultatele „fara precedent” ale observatiilor efectuate asupra cometei.
„Pâna la aceste masuratori, nu puteam decât sa visam” ca vom obtine acest gen de informatii despre un obiect interstelar, a subliniat Darryl Seligman, de la Universitatea de Stat din Michigan.
Vârsta cometei ramâne incerta, potrivit acestui cercetator, care a lucrat la observarea cometei 3I/ATLAS, dar nu a participat la noul studiu. „Este rezonabil sa pariem ca ea este mult mai batrâna decât orice altceva din Sistemul Solar”, a mai spus el. Cometa 3I/ATLAS este pe cale sa paraseasca Sistemul Solar, unde nu se va mai întoarce niciodata, ceea ce face ca observatiile sa devina din ce în ce mai dificile.
Însa astronomii se asteapta sa detecteze numeroase alte obiecte interstelare în anii viitori, în special cu ajutorul noului observator Vera C. Rubin din Chile.
„Ne aflam abia la începutul unui nou domeniu pasionant. Avem multe lucruri de învatat despre aceste obiecte si despre ce pot ele sa ne spuna despre galaxia noastra”, a declarat Martin Cordiner.
NICUSOR DINCA
Comentarii