Celule de drojdie s-au dezvoltat în intestinele lui Otzi, supranumit „Omul Gheturilor”, ale carui ramasite au fost descoperite în Muntii Alpi în anul 1991, potrivit cercetatorilor de la un institut stiintific din orasul italian Bolzano, care s-au amuzat apoi preparând pâine cu ajutorul acelor microorganisme.
Ucis de o sageata care l-a strapuns în spate, în urma cu 5.300 de ani, acest barbat din Epoca Bronzului a beneficiat de un proces de mumificare naturala care este extrem de rar: literalmente congelate, celulele sale si-au pastrat umiditatea.
Descoperit de doi pasionati de drumetii montane pe 19 septembrie 1991 într-un ghetar situat la granita dintre Italia si Austria, trupul lui Otzi, precum si echipamentul sau, remarcabil de bine conservate, constituie de atunci o sursa de informatii fara egal pentru cercetatori. Ramasitele sale, conservate cu grija la Muzeul din Bolzano, sunt pastrate la aceeasi temperatura (-6ºC) ca cea din mormântul sau de gheata.
Aceste conditii nu au împiedicat însa microorganismele – atât vechi, cât si recente – sa ramâna active în corpul sau congelat, informeaza AFP/Agerpres.
„Ceea ce nu ne asteptam era sa gasim drojdie”, a declarat Mohamed Sarhan, autorul principal al studiului si cercetator la Institutul Eurac Research din Bolzano.
Cultura de drojdie
Oamenii de stiinta au descoperit patru tipuri diferite de drojdie capabile sa supravietuiasca la temperaturi negative în intestinele lui Otzi, pe pielea sa si într-o apa „maronie” provenita din dezghetarea partiala a mumiei. Aceste ciuperci microscopice traiesc doar în medii foarte reci, cum ar fi Antarctica si Muntii Alpi. Analiza genetica a dezvaluit „niveluri de deteriorare a ADN-ului comparabile cu cele ale microbilor originari” prezenti în intestinele „Omului Gheturilor”, ceea ce sugereaza ca drojdia a patruns acolo la scurt timp dupa moartea sa, a explicat Mohamed Sarhan. „Aceste drojdii l-au însotit pe Otzi în lunga sa calatorie de-a lungul mileniilor”, a subliniat Frank Maixner, coautor al studiului. Apoi, oamenii de stiinta au înmultit ciupercile microscopice într-un frigider.
„Când spui ca ai drojdie, esti întrebat imediat: se poate folosi pentru a prepara pâine?”, a explicat Mohamed Sarhan. Este exact ceea ce a facut si echipa italiana. „La început, nu a functionat”, a povestit acelasi microbiolog. Dar, dupa trei luni de eforturi, „am obtinut o cultura de drojdie cu adevarat foarte buna”, a dezvaluit el, adaugând ca cercetatorii intentioneaza în prezent sa produca si bere.
Studiul mentioneaza totodata utilizari mai serioase pentru aceste microorganisme. Atunci când mumia a fost descoperita, ea a fost tratata initial ca un cadavru obisnuit, cu un produs chimic – fenol – utilizat pentru a împiedica dezvoltarea ciupercilor. Cu toate acestea, drojdia a fost capabila sa degradeze fenolul.
În viitor, ea ar putea fi utilizata, asadar, pentru a descompune acest produs chimic în medii contaminate. Ciupercile microscopice nu au reprezentat însa singura descoperire surprinzatoare din corpul lui Otzi.
Ecosistem complex
O analiza a microbiotei sale a relevat prezenta unei bacterii intestinale aproape inexistenta la oamenii moderni. Desi a disparut din stomacurile populatiilor din tarile industrializate, aceasta a fost detectata la anumite triburi din Africa si America de Sud.
De asemenea, acea bacterie intestinala fost gasita în excremente vechi de 3.000 de ani, conservate într-o mina de sare din Hallstatt (Austria), una dintre putinele alte surse care permit cercetarea microbiotei umane stravechi.
Otzi si acei mineri de sare din Epoca Bronzului consumau mai multe fibre si cereale integrale decât oamenii moderni, a precizat Mohamed Sarhan.
Potrivit autorilor studiului, noua cercetare „demonstreaza ca Omul Gheturilor nu este o capsula a timpului «înghetata» din punct de vedere biologic, ci mai degraba un ecosistem complex”. Este prea devreme pentru a se spune daca drojdia dauneaza mumiei, a precizat Mohamed Sarhan, care îsi exprima speranta ca vor fi realizate si alte studii suplimentare.
Nikolay Oskolkov, cercetator la Institutul Leton de Sinteza Organica, a subliniat ca a fost interesant sa se observe faptul ca „microbiota Omului Gheturilor nu este «înghetata»”.
Cu toate acestea, cercetatorul, care descoperise anterior ciuperci stravechi în intestinele mumiei, noteaza ca esantioanele de drojdie au fost prelevate abia în 2010 si 2019. Acest lucru constituie „foarte putine dovezi ca drojdiile s-au înmultit de-a lungul mileniilor”, considera el, estimând ca este vorba despre „drojdii colonizatoare relativ recente în corpul mumiei”.
NICUSOR DINCA
Comentarii