În marea majoritate a cazurilor de steatoza hepatica grasa exista convingerea ca aceasta problema grava este declansata si întretinuta „obligatoriu” de consumul si abuzul de alcool.
Totusi, poate sa existe ficat gras fara ca o persoana sa bea nicio picatura de alcool? Este posibil. Chiar si fara ca o persoana fie obeza, un stil de viata dezechilibrat poate fi suficient sa genereze boala, dar este posibil ca aceasta sa se recupereze.
Steatoza hepatica este cunoscuta si sub numele de „boala bauturilor carbogazoase”; o maladie hepatica silentioasa, legata de obiceiuri alimentare nesanatoase, care afecteaza în medie o persoana din cinci, inclusiv copii. Din nefericire, ea poate evolua spre complicatii grave, cum ar fi ciroza sau cancerul hepatic.
Este însa reversibila în stadiile incipiente: o dieta echilibrata, activitatea fizica regulata si pierderea în greutate (7-10%) pot fi suficiente pentru a ameliora sau vindeca boala, mai ales daca este detectata din timp. Diagnosticul se bazeaza pe analize de sânge, ecografie si uneori o biopsie hepatica si exista cai de îngrijire specializate pentru monitorizare personalizata si sprijin complet pentru pacienti.
Steatoza metabolica, o boala hepatica insidioasa, a devenit principala cauza a transplanturilor de ficat, ceea ce explica îngrijorarea crescânda cu privire la aceasta problema reala de sanatate publica.
Mult timp asociata cu obezitatea, ea reflecta obiceiuri alimentare proaste, chiar si la persoanele cu greutate normala. Mai grav, tot mai multi copii sunt afectati, victime ale mâncarii nesanatoase. Vorbim despre o boala hepatica ce ramâne adesea silentioasa pentru o lunga perioada de timp, dar care poate duce la complicatii grave si de aceea, cu cât este detectata mai devreme, cu atât sunt mai mari sansele de recuperare.
În timp, infiltrarea de grasime provoaca inflamatii si deteriorarea celulelor hepatice si, în cele din urma, poate dauna ficatului, ducând la fibroza hepatica. Aceasta poate evolua spre ciroza, iar riscul major poate fi dezvoltarea cancerului hepatic sau a insuficientei hepatice.
Spre deosebire de steatoza hepatica alcoolica, steatoza metabolica este cauzata de tulburari metabolice (sindrom metabolic, diabet zaharat de tip 2, niveluri anormale de colesterol sau trigliceride), adesea legate de supraponderalitate, dar nu exclusiv. O dieta dezechilibrata si un stil de viata sedentar joaca un rol central.
Majoritatea pacientilor cu steatoza metabolica sunt supraponderali, dar fenomenul nu afecteaza doar adultii: aproximativ unul din zece copii sufera de steatoza metabolica, o consecinta a dietelor bogate în bauturi carbogazoase si alimente ultraprocesate, precum si a lipsei de activitate fizica. În rândul copiilor obezi, prevalenta ajunge la 30-40%, unii dezvoltând inflamatii hepatice!
O schimbare radicala a stilului de viata poate inversa boala, mai ales daca este diagnosticata într-un stadiu incipient. Pâna în prezent, tratamentul medicamentos sau chirurgical pentru ficat nu o poate vindeca, dar schimbarile stilului de viata fac diferenta.
De exemplu, steatoza steatosista simpla (MASLD) necesita o dieta simpla pentru eli-minarea grasimilor, circa 20% din populatie fiind afectata de aceasta acumulare de grasime în ficat. MASLD se traduce prin boala hepatica asociata steatozei metabolice – eta-pa complet reversibila, uneori în doar câteva saptamâni, datorita unei diete mai sanatoase si activitatii fizice regulate.
Inflamatia (denumita MASH) agraveaza situatia, dar regresia este înca posibila. O scadere în greutate de 7-10%, cu suport nutritional, poate duce la remisie, etapa în care ficatul devine deja oarecum lent si functioneaza mai putin eficient. El începe sa se rigidizeze din cauza cicatricilor, însa daca fibroza e moderata, este înca partial reversibila.
O pierdere în greutate de cel putin 10% este adesea necesara. În schimb, în cazul cirozei, transplantul ramâne singura speranta, deoarece daunele devin ireversibile si ficatul nu mai functioneaza corect.
Dieta zilnica recomandata contine o jumatate de farfurie de legume (ideal, consumate crude), un sfert de farfurie de proteine (carne slaba, peste gras, oua, leguminoase) si un sfert de farfurie de carbohidrati complecsi (cereale integrale, leguminoase).
Se recomanda eliminarea totala a zaharurilor, fie ele sintetice sau naturale (inclusiv mierea, stevia si îndulcitorii), si a alcoolului. Totodata, trebuie actionat pe „fronturi paralele”, respectiv miscarea nu trebuie sa lipseasca din programul cotidian: mers pe jos, ciclism, înot s.a.m.d.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii