Dr. MARIA BARI, Medic primar Spitalul Clinic Filantropia
Definirea farmacodependentei presupune mai multe notiuni:
– dependenta psihica: nevoia de a lua un medicament periodic sau continuu pentru a simti efectele psihotrope.
– dependenta cronica reprezentata prin aparitia unui sindrom caracteristic, dupa întreruperea medicamentului.
– toleranta manifestata prin faptul ca efectul produs prin aceeasi doza repetata este progresiv mai mic.
În functie de substanta luata în considerare se disting mai multe tipuri de dependenta, ale caror caracteristici au fost definite: dependenta de tip morfina, dependenta de tip barbituric, tranchilizante, alcool, de tip cocaina, de tip amfetamina, de tip halucinogen, de tip canabis. Abuzul medicamentelor de tip psihotrop, în masura în care ele vor produce dependenta, se va încadra în comportamentul patologic al toxicomaniei. Produsele, cu caracteristicile chimice si farmacologice, individul, cu specificitatea psihologica si biologica, si mediul socio-cultural trebuie luate în considerare într-o relatie dinamica.
Dependenta psihica este cel mai puternic dintre factorii de dependenta produsi prin medicamentele psihotrope. Acest comportament poate fi de temut, substanta poate accentua comportamentul toxico-maniac prin producerea unei placeri sau prin rezolvarea unei situatii dezagreabile, sau plecând de la personalitatea psihologica sau psihodinamica a subiectului; factorii socio-afectivi din jur pot fi determinanti. Toleranta la morfina se caracterizeaza prin gradul crescut de toleranta care se poate dezvolta în ceea ce priveste actiunea acestor substante asupra sistemului nervos central. Dependenta psihica de tip morfina se manifesta prin aparitia unui sindrom ce apare dupa oprirea medicamentului sau dupa administrarea unui antagonist specific. Ele determina aparitia fenomenelor de toleranta si dependenta crescuta între diferitele morfinice. Dependenta psihica de tip barbituric se manifesta prin sindroame majore: manifestari convulsive, confuzie, dezorientare, halucinatii. Fenomenele de toleranta si dependenta crescuta pot exista între barbiturice, tranchilizante si alcool. Mecanismul tolerantei, care este în special functional, si dependenta psihica de tip morfinic nu par sa se situeze la nivelul receptorilor morfinici, dar se situeaza la nivelul fenomenelor biochimice celulare puse în joc prin stimularea receptorilor. Mecanismele au fost bine studiate în neuronii noradrenergici. Toleranta la barbiturice face sa intervina o toleranta dispozitionala si o toleranta functionala; aceasta, ca si dependenta psihica la barbiturice pun în joc diferiti mediatori.
Prevenirea dependentei comporta mai multe aspecte. Dependenta primara ce cuprinde informatia si educatia care intervin în stadiul în care individul nu este în contact cu drogul. Prevenirea secundara se refera la persoanele "cu risc" si va fi în realitate efectuata de structurile numite "de primire". Prevenirea tertiara cuprinde aspectul medical (chimmioterapie, psihoterapie) si ma-surile de reinsertie socio-profesionala.
Femeia si visul erotic
Onirologia, adica stiinta ce descifreaza, potrivit unor studii recente, ca visele erotice ale femeilor se datoresc rareori dorintei sexuale, cum se întâmpla frecvent în cazul barbatilor.
Neurobiologi de la Cornell University (New York) sustin ca visele de acest gen sunt declansate de hormoni ce intervin în comportamentul matern. În momentul începerii visului, moment indicat de encefalograf, concentratia estrogenilor în sângele recoltat atunci a crescut, indiferent de continutul visului. Studiind raportul concentratiei dintre estrogeni si ceilalti hormoni, s-a ajuns la concluzia ca în timpul visului erotic, care contine si imagini impudice, este vorba despre un alt proces ce se petrece în creier. Astfel, analizele au demonstrat ca în timpul viselor erotice compozitia hormonala este identica cu aceea a mamelor care îsi viseaza copiii. De aici si ipoteza potrivit careia femeile care au vise erotice au comportament matern mult mai dezvoltat. Mai mult chiar, femeile cu multe vise erotice sunt cele mai bune sotii, fiind excesiv de protective si întelegatoare cu sotii, pe care adesea îi percep ca pe niste copii neajutorati.
Visul erotic colorat este întotdeauna un indiciu al imaginatiei, intuitiei, simtului artistic si al umorului. Specialistii nu s-au oprit aici. Pornind de la efectele benefice ale visului erotic, psihoterapia moderna studiaza metodele de producere a unui anumit tip de vis si, evident, de inducere a visului erotic.
Ecaterina Batraneanu
Comentarii