Suntem in regiunea Kazanlak, in Valea Trandafirilor, la 200 km est de Sofia. Movile de pamânt (tumulus) ridicate de traci (un misterios popor indo-european) sunt insirate cu zecile de mii pe o nesfârsita intindere acoperita de vegetatie. Sunt una din rarele reprezentari „arhitecturale” care ne-au parvenit de la aceasta cultura care a atins apogeul intre secolele V si IV i.Ch. Tracii, un popor de razboinici, nu au construit nici temple si nici palate asa cum s-a intâmplat la vecinii lor greci sau persi. Au lasat in schimb un mare numar de tumulus, care se inscriu in traditia milenara a popoarelor stepei. Functia acestor monumente ceremoniale nu a fost insa clarificata. Ele adapostesc deseori morminte, dar in cea mai mare parte din ele nu se gaseste nimic.
In 2004, dupa 12 ani de sapaturi, timp in care au fost explorate peste 100 de tumulus in Valea Kazanlak, au fost descoperite si o serie de morminte care au scapat de jefuitori. In interior se aflau comori, printre cele mai importante descoperite vreodata. De atunci, zona a devenit un adevarat El Dorado al arheologiei europene. Pamântul bulgar n-a fost niciodata sarac in aur. In ultimii 100 de ani, au fost descoperite sute de kilograme de obiecte din aur si argint, multe din ele aflate in gropi de pâna la 1 metru adâncime. Obiecte din aur masiv, de o valoare inestimabila. Datarea lor a confirmat o certitudine: cea mai veche metalurgie a aurului din lume a fost inventata de traci.
In 2004 a fost descoperita intr-un mormânt dintr-un tumulus cea mai mare masca din aur europeana, cântarind 673 de grame! O masca mai spectaculoasa decât cea atribuita lui Agamemnon gasita la Micene in 1876, care de fapt nu era decât aurita. In acelasi an, arheologii bulgari au descoperit si un cap de bronz spart, pe care specialistii l-au comparat cu unele sculpturi ale celebrului sculptor grec Phidias (secolul al V-lea i.Ch.). Piesa era inscriptionata cu numele Seuthes III, unul dintre cei mai importanti suverani traci din secolul al IV-lea. (De retinut faptul ca tracii nu cunosteau scrisul.)
Un alt tumulus ascundea un coridor lung de 13 metri, sustinut de piloni din lemn. La capatul culoarului se afla un perete cu o intrare obturata, iar dincolo, o incapere zidita in care se afla scheletul unui cal – un rit de ofranda intâlnit frecvent la popoarele indo-europene. A mai fost descoperita o mica incapere cu o poarta din marmura sparta. E vorba de sparturi executate in cadrul unei practici religioase. In interior se aflau o coroana din aur, compusa din frunze de stejar, doua vase albastre, o casca din bronz, o pereche de jambiere din metal purtate de razboinici (fiecare purtând efigia unei divinitati), spade, potire etc.
Aceasta ultima incapere, considerata funerara, e integral constituita dintr-un enorm sarcofag din piatra taiata dintr-un singur bloc de calcar evaluat la o greutate de 60 de tone… provenit dintr-o cariera aflata la 8 kilometri distanta. Nu s-a gasit insa nici un schelet uman. Sa fie vorba de un mormânt simbolic? Pâna in momentul unor eventuale noi descoperiri, acesta, ca si altele, de altfel, ar trebui pazite cu strasnicie de fervoarea jefuitorilor. Problemele de securitate sunt insa, departe de a fi rezolvate.
DORIN MARAN
Comentarii