• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 13 mai 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 13 mai 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Oceanul Pacific pus în umbra de aurul aztecilor

Oceanul Pacific pus în umbra de aurul aztecilor

30 mai 2007
in Glob
A A

Poate parea ciudat astazi, dar orbit de dorinta de a deveni posesorul uriaselor bogatii ale aztecilor, Hernán Cortcs nu apucase sa vada Oceanul Pacific. Traversase de tanar Oceanul Atlantic, pe ruta initiata de Columb, ajunsese în Cuba, castigase încrederea guvernatorului Diego Velasquez, ce-l numise capitanul unei expeditii spre Mexic, apoi o pierduse, se îmbarcase si traversase marea Caraibelor, dar în tot acest timp nici prin cap nu-i trecuse ca dincolo, mai spre vest decat vestul în care ajunsese el, se afla un ocean urias, mult mai întins decat Atlanticul atat de familiar unora, la aceea vreme.

Si unul dintre temerarii care se încumetasera, atunci, la sfarsit de secol al XV-lea si început de nou secol, sa ia în piept asprimea unei întinderi de ape pe care Columb o traversase pentru a descoperi „al patrulea continent”, în urma cu doar cativa ani, în 1492, fusese un oarecare Vasco Nunez de Balboa. Despre acest spaniol se spune ca la 1500 a fost primul european care a vazut Oceanul Pacific si nu doar ca l-a vazut, dar a si anuntat lumea ca asa ceva exista.

Plecat în anul 1500 sa vada si el cu propriii sai ochi acea „Lume Noua” despre care se tot vorbea prin Europa, aventurierul Nunez a avut privilegiul, poate si datorita spiritului sau mai scrutator, de a vedea de pe varful unui munte o mare necunoscuta, pe care el a botezat-o imediat „marea sudului”, înflacarand imaginatia multor aventurieri ca el, care visau la o viata mai plina de adrenalina decat aveau pe batranul continent. Balboa, care a batut cu piciorul istmul Panama, a pus stapanire pe aceasta noua mare, e drept ca nu în nume personal, ci în numele coroanei spaniole.

A fost nevoie de doua decenii, pentru ca un alt mare aventurier si explorator, portughezul Fernand de Magellan, pornit pe o ruta maritima care a înconjurat Pamantul, sa boteze în 1520 acest urias si terifiant ocean cu un nume cald si linistitor, spunandu-i „pacific”, adica linistit. Si asta ca un omagiu pentru întelegerea si marinimia de care dadusera dovada aceste ape întinse fata de îndrazneata expeditie a lui Magellan.

O sa ne întoarcem, ceva mai încolo, si la acest moment crucial pentru omenire, dar acum mai ramanem în Mexic, locul în care Hernán Cortés punea la cale, exact în acelasi an 1520, în care Magellan se luptase cu Oceanul Pacific, distrugerea imperiului aztec. Si asta dupa ce, pe data de 8 noiembrie 1519, împaratul Moctezuma, naiv si superstitios, îl primise în capitala imperiului, Tenochtitlan, ca pe un trimis al zeului lor de capetenie, Quetzalcoatlin. Un sol gata sa îndeplineasca stravechea profetie care nu avea, însa, sa se mai adevereasca niciodata.

Pe o friza care decoreaza Capitoliul SUA, pictata între 1878 si 1880 de Constantino Brumido, ii putem vedea pe Cortés si Moctezuma fata în fata. Sa încercam sa ne imaginam scena ca pe un eveniment care nu anunta nimic pentru împarat si poate ca nici pentru Cortés, al carui gand nu era decat cum sa intre în posesia aurului unui imperiu despre care nu stia mai nimic. Moctezuma al II-lea, cum era numit, statea în sala tronului, înconjurat, de o parte si alta, de nobilimea azteca, asteptand un gest de la Cortés.

Disimulandu-si intentiile sub un zambet larg, Hernán Cortés s-a îndreptat spre împarat cu intentia de a-l îmbratisa pe „el Senor de Mexico”. S-a gandit spaniolul în acel moment ca era poate îmbratisarea dinaintea mortii, îmbratisarea de dinaintea condamnarii, gest devenit atat de edificator la conducatorii URSS, aproape cinci secole mai tarziu? Greu de stiut. Cert este ca atunci Cacamatzin, Senor de Texcoco si Cuitláhuac, Senor de Iztapalapa, l-au împiedicat pe Cortés sa-si duca gestul pana la capat si asta deoarece, a aflat spaniolul, suveranul aztec nu putea fi atins de nimeni.

O lege care functiona la Curtea din Capitala-insula, dar pe care Hernán Cortés nu avea sa dea în curand nici doi bani. (Va urma)

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

Lima – cetatea de la Pacific

Urmatorul Articol

Budinca de carne

Articole Similare

Glob

„Mona”, AI-ul care conduce o cafenea

11 mai 2026

O noua cafenea, care si-a deschis recent portile într-un cartier rezidential din...

Glob

Cernobîl, radiografia unui dezastru

4 mai 2026

În urma cu 40 de ani, la unul dintre reactoarele centralei nucleare...

Glob

Enigma lateralitatii a fost descifrata

27 aprilie 2026

Timp de secole, cercetatorii s-au confruntat cu o enigma uimitoare legata de...

Glob

Dovada asteptata

20 aprilie 2026

Stramosii îndepartati ai mamiferelor, care au trait în urma cu 250 de...

Glob

Record pentru Artemis 2

14 aprilie 2026

Cei patru astronauti ai misiunii Artemis 2 au doborât recordul de distanta...

Glob

Alimentele viitorului

14 aprilie 2026

Foie-gras cultivat în laborator, insecte comestibile si ciocolata imprimata 3D se numara...

Urmatorul Articol

Budinca de carne

Salau la cuptor

Prajitura cu morcov

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

7 mai 1794 – Robespierre propune „Cultul Fiintei Supreme”

11 mai 2026

Pe 7 mai 1794, în timpul Revolutiei Franceze, Maximilien Robespierre a prezentat...

Citeste mai departe
Blitz

Vedetele din filmele de razboi si experientele lor dramatice

11 mai 2026

Puterea filmelor consta în abilitatea lor de a transporta spectatorii din lumea...

Citeste mai departe
Blitz

Zilele Muzeului Satului

11 mai 2026

O serie de evenimente dedicate împlinirii a 90 de ani de la...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Varicela: infectare, tratamente, masuri specifice

11 mai 2026

Varicela este o infectie frecventa care se raspândeste usor si afecteaza mai...

Citeste mai departe
Femina Club

4 masti cu iaurt

11 mai 2026

Mastile naturale cu galbenus de ou sunt folosite frecvent, bucurându-se, pe buna...

Citeste mai departe
Femina Club

Muschi de porc în crusta de nuci

11 mai 2026

1 muschiulet de porc, 100 g nuci macinate, ulei, paprika afumata, piper,...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.