Spectacolul grotesc, legat de o pandemie fantasmagorica de gripa aviara, e in mod sistematic anulat ca semnificatie reala pentru populatie, de boli care chiar se ivesc pe neasteptate, fac victime si determina o ridicare din umeri din partea „specialistilor”, carora nu li se spusese dinainte cu un an-doi ca omenirea va ajunge in pragul unei catastrofe!
Iertati sa fim pentru aceasta imagine dura, insa cand multiseculara gripa se perpetueaza bine-mersi anual, alimentand profitabila industrie farmaceutica – pentru a oferi doar un exemplu, fatalmente, banalizat – povestile spuse la televizor nu prea mai au credibilitate. Pare sa ne-o demonstreze aparent ciudatul val de botulism aparut de curand, boala veche, dar care in mod paradoxal lasa impresia ca abia in aceasta vara a fost descoperita.
Ce este botulismul? O maladie rara, cauzata de o toxina produsa de bacteria Clostridia botulinum, ai carei spori se gasesc (in stare naturala, caci in mod ilegal ei se utilizeaza si in industria armelor biologice) in sol, apa, animale, alimente contaminate, produse agricole. Considerata cea mai puternica toxina capabila sa afecteze omul si alte specii animale, face sa existe trei forme de boala principale:
– B. de origine alimentara e mortal, apare rareori, in urma consumului de alimente contaminate (conserve de sparanghel, fasole verde, sfecla rosie, porumb, peste, carne si altele);
– B. contractat prin rana deschisa e o forma la fel de periculoasa, dar si mai rar intalnita;
– B. de origine infantila apare la copii cu varsta sub un an, in urma ingerarii sporilor amintiti.
Botulismul nu se transmite intre indivizii umani. Singura forma de origine umana cunoscuta este B. pulmonar, transmis in laborator, de la maimute la personalul lucrator in diverse experimente.
Simptomele bolii apar la 12-36 ore de la ingestie (cu un minimum de 4 ore si un maximum de 8 zile) si, in lipsa tratamentului adecvat, produc decesul in 5-10% din cazuri! La inceput e vorba despre slabiciune generala accentuata, ameteli, tulburari vizuale, greutate in a inghiti si a vorbi, uscaciunea gurii. Se pot remarca si balonari, voma, diaree sau constipatie, iar in stadiu avansat se instaleaza paralizia gatului, a bratelor, apoi a muschilor respiratori si a partii inferioare a corpului. Nu exista febra ori pierderea cunostintei, dar bolnavul respira din ce in ce mai greu si, in cazurile extreme, survine moartea.
Diagnosticarea si tratamentul trebuie facute rapid, pentru ca pacientul sa poata fi salvat. Mai intai se administreaza o antitoxina, care insa nu anuleaza efectele bolii, ci previne potentialele afectiuni neurologice ulterioare. Antibioticele nu sunt utile impotriva toxinelor, dar se folosesc pentru tratarea infectiilor bacteriologice secundare. In prezent, exista un vaccin impotriva toxinei botulinice, dar nu pentru populatie, ci pentru specialistii care lucreaza in conditii de risc sporit. Din pacate, chiar si tratat, botulismul se vindeca greu si poate lasa urme grave.
Metodele de preventie sunt cel mai frecvent invocate in asemenea cazuri. Recenta situatie nefericita din Romania (care e de fapt un „ecou” venit din afara) s-a orientat, in mod oarecum surprinzator, numai catre conservele de peste thailandeze, dar necomercializarea acestora nu a dus la rezolvarea problemei; oricum, masura economica a fost luata neconditionat! Totusi, populatia trebuie informata in legatura cu ceea ce poate face singura.
Produsele alimentare si in special conservele trebuie sa treaca printr-o etapa prealabila de preparare la temperaturi inalte (circa 120 grade C) si in conditii depline de igiena (sporii bacterieni nu mai sunt periculosi in asemenea conditii). Prelucrarile comerciale la cald sau in vid se pot dovedi insuficiente. Si refrigerarea asociata cu un continut suficient de sare sau de acid (otet) ajuta la eliminarea riscurilor. Nu in ultimul rand, igiena personala ramane foarte importanta, intrucat – mai ales daca exista o cat de mica plaga deschisa – infectia se poate instala in situatii dintre cele mai imprevizibile.
Cei mai vulnerabili la botulism sunt copiii de varste mici, motiv pentru care nu se recomanda sa li se dea acestora miere, inaintea varstei de un an, deoarece pe sol si pe florile vizitate de albine sporii, daca exista, nu sunt distrusi in mod natural. Cat despre folosirea bacteriei Clostridia b. in realizarea produsului farmaceutic Botox, specialistii mentioneaza ca acesta este destinat unor tratamente cosmetice si uneori medicale, cu slabe riscuri de a da reactii secundare.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii