Considerat dintotdeauna o boala „a vârstnicilor”, diabetul a ajuns treptat sa puna stapânire si pe tineri, inclusiv pe adolescenti. Si nu este vorba despre aparente: specialistii vorbesc deja despre o epidemie capabila sa faca ravagii, cu atât mai mult, cu cât veritabilul razboi impotriva ei este departe de final. In 1985, existau 30 de milioane de diabetici diagnosticati. Astazi s-a ajuns la circa 250 de milioane, si se estimeaza ca in anul 2025 vor fi peste 380 de milioane!
Un flagel exploziv
Aceasta evolutie halucinanta – preponderent in SUA si Europa – ar fi cauzata de conditiile de viata asa-zicând moderne si in primul rând de alimentatia bogata in zaharuri. Netratata, maladia duce la afectarea vaselor de sânge, care se astupa si se pot distruge, cu efecte dramatice pentru intregul organism. Astfel, anumite zone din creier sunt slab irigate cu sânge si deci cu energie, nu mai lucreaza si astfel se pierd anumite functii cerebrale.
Vederea se deterioreaza si ea, o data cu afectarea retinei, iar inima devine mai fragila, deoarece trebuie sa faca mai mult efort pentru pomparea sângelui in vasele mai putin elastice si astupate. Nici rinichii nu mai pot curata sângele, motiv pentru care diabeticii sunt nevoiti sa recurga la dializa, de circa trei ori pe saptamâna, câte patru ore. In fine, picioarele, prost irigate, devin mai putin sensibile la durere, iar in stadii avansate se pot produce rani fara ca bolnavul sa-si dea seama si sa se ajunga astfel la riscul de amputare a membrului afectat.
Sedentarism si hrana nesanatoasa
Diabetul e cunoscut inca din Antichitate, raspândirea sa fiind cu atât mai surprinzatoare cu cât nu este o boala contagioasa, iar pe de alta parte a ajuns sa faca victime si printre adolescenti si copii. Cel mai tânar bolnav inregistrat are doar 4 ani, iar cazul cel mai dramatic este cel al amerindienilor Pima, populatie amenintata cu disparitia din cauza acestei epidemii. De altfel, extinderea flagelului in rândul Pima serveste drept element de analiza globala a motivelor ce au dus la o asemenea progresie uluitoare.
Foarte pe scurt, medicii sustin ca de vina ar fi consumul de sucuri, cartofi prajiti si alcool, precum si activitatile fizice dure. Astfel spus, ceea ce se intâmpla pe tot globul: se manânca de obicei mult si prost. In acelasi timp, exista si un dezinteres fata de ingrijirea propriei sanatati prin miscare. Referitor la adolescenti, se vorbeste despre un amestec de-a dreptul exploziv: hrana amintita si sedentarismul (petrecerea unui timp nepermis de indelungat in fata televizorului si a calculatorului, in detrimentul sportului).
Regim, sport, vointa
Organul aflat in prima linie a luptei contra diabetului este pancreasul, care produce insulina. Daca insa introducem in corp zaharuri in exces, aceasta se epuizeaza si poate ajunge cu timpul chiar sa nu mai reuseasca sa-si faca datoria. Cea mai dramatica situatie survine la instalarea diabetului de tip 2, maladie considerata inca ireversibila. Daca totusi este depistata la timp, ea se poate trata fara medicamente ori interventie chirurgicala, cu ajutorul unei metode extrem de simple: regim alimentar si sport.
Regimul permite eliminarea toxinelor si mai ales a grasimii abdominale, principala cauza a bolii, facând astfel ca insulina sa poata neutraliza zaharurile din sânge. Totodata, sportul – deci actionarea muschilor – determina pomparea unui maximum de zahar sangvin, chiar fara a fi neaparat nevoie de insulina. Singura problema de care se lovesc medicii, desi pare ciudata, este cea a vointei pacientilor de a-si schimba modul de viata. In cazul tinerilor problemele sunt cu atât mai dramatice, cu cât diabetul tinde sa se raspândeasca mai mult in rândul fetelor, acestea putând sa aiba mai târziu copii cel putin predispusi la imbolnavire, daca nu chiar deja bolnavi la nastere. Pentru moment, in fata acestei amenintari, specialistii solicita ample campanii de informare urmate de masurile de prevenire adecvate.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii