Nu cu mult timp în urma, mai precis în perioada 10-13 martie a.c. în cadrul unei misiuni de observare astronomice la Observatorul ESO din Chile, o echipa de astronomi profesionisti si amatori au descoperit, în urma observatiilor facute pe parcursul a trei nopti, peste 100 de asteroizi. Acestia, numiti pentru cei care, poate, nu stiu, mici planete, sunt roci ramase de la formarea sistemului solar, de acum 4,6 miliarde de ani. Majoritatea asteroizilor au forma unui „cartof” fiind alungiti. Pe suprafata lor se afla numeroase cratere si bolovani. Un singur asteroid, cunoscut pana în prezent, este sferic. El se cheama 1 Ceres si a devenit planeta mica.
Revenind la misiunea din primavara acestui an a astronomilor romani, pe toata durata observatiilor, ei au fost ajutati de un telescop german a carui oglinda principala are un diametru de 2,2 m, putand captura, astfel, imagini deosebite pe care le-au trimis colaboratorilor din Romania. Cei de acasa au trebuit sa identifice si sa clasifice asteroizii captati în imagini.
Rezultatul observatiilor facute de cercetatorii romani au fost 15 asteroizi potentiali periculosi si virtual impactori dar si urmarirea a peste 500 de asteroizi si descoperirea a peste 100 din centura principala. Nu-i un lucru usor si nici de trecut cu vederea. Dintre acestia 70 au fost deja confirmati de Forumul Mondial al Uniunii Astronomice Internationale. Se asteapta ca într-un viitor apropiat sa fie validate si celelalte descoperiri. Programul la care ne referim a demarat în urma cu trei ani la Institutul de Mecanica Cereasca de la Paris la initiativa dr. Mirel Barlan. Între timp proiectul s-a dezvoltat si, astfel, s-a ajuns ca din program sa faca parte sapte colaboratori romani si o echipa de cercetatori straini. Coordonatorul proiectului a fost dr. Ovidiu Vaduvescu (foto).
Tinand cont ca în Statele Unite ale Americii, pentru cercetarea asteroizilor exista cinci astfel de programe, iar în Europa studierea si observarea speciala a asteroizilor apropiati de Pamant nu avea nici un astfel de program, cercetarile se asteapta sa fie de mare folos. Ca atare, principalul scop al programului a fost studierea asteroizilor aflati în apropiata vecinatate a Pamantului (NEAs – Near Earth Asteroid), a subpopulatiei de asteroizi potentiali periculosi (PHA- Potentially Hazardous Asteroid) dar si a acelor asteroizi ce se prezinta a fi virtuali impactori (VI -Virtual Impactor).
Pentru ca asteroizii au ramas, de-a lungul existentei lor (miliarde de ani), neschimbati, studiul lor aduce informatii importante despre materia din care era format sistemul nostru solar la început. Ca se vor apropia vreodata de Terra sau nu, asteroizii raman înca un mister al Universului.
IOANA FLORIA
Comentarii