Multi dintre copiii plecati din tarile sarace, împreuna cu familia, pentru a gasi un loc mai bun de trai, ajung sa învete în scolile din tarile dezvoltate. Uneori limba e un impediment, dar cum un copil este mult mai receptiv decat adultul, nu dupa multa vreme, ei ajung sa se descurce foarte bine si, în acest fel, drumul spre cultura, spre învatatura, spre cunoastere le este deschis.
De-a lungul timpului, multi dintre cei veniti din aceste tari, mai putin dezvoltate, au demonstrat ca au capacitati intelectuale mult mai mari decat localnicii. Rezultatele obtinute sunt concludente. Iata, spre exemplu, îmi vine în minte, situatia unui elev roman condamnat pentru ca a reusit sa sparga unele coduri informatice. Fiind o minte sclipitoare el a sustinut si, l-a si luat, examenul pentru o universitate de informatica din Italia (acolo unde urma sa-si ispaseasca, pedeapsa), în acelasi timp urmand cursurile facultatii. Un geniu, sustin profesorii examinatori. Cu acest exemplu, de pe la noi, se confirma, practic, rezultatele unui studiu publicat recent de trei sociologi.
Daca pana acum aceste performante erau mai putin stiute, nu cu mult timp în urma, studiul publicat în revista American Sociological Review, demonstreaza ca imigrantii proveniti din tari sarace nu pot sterge influenta tarii natale cand vine vorba de performanta academica a copiilor lor. Un rol important în rezultatele educationale ale copiilor imigranti, sustin sociologii Mark Levels, Jaap Drankers si Gebert Krao-Ylamp, le au influentele la scara larga. Acestia se refera la cele legate de tara de origine, de tara de destinatie si chiar la cele din comunitatea imigranta.
Cercetarile efectuate de cei trei sociologi s-au oprit la rezultatele obtinute la matematica de unii copii imigranti, cu varsta de 15 ani si care proveneau din 35 de tari natale diferite, ei fiind stabiliti în 13 tari dezvoltate economic. Nu mica le-a fost mirarea cand rezultatele obtinute indicau faptul ca dezvoltarea economica si conditiile politice din tara natala constituiau un impact important asupra succesului academic al unui copil imigrant.
Astfel, studiul demonstreaza ca acei copii ce provin din tari cu un nivel scazut de dezvoltare economica au avut rezultate scolare mai bune decat cei care proveneau din tarile dezvoltate. Pe de alta parte, sustin rezultatele studiului, instabilitatea politica din unele tari natale are un efect negativ asupra copiilor imigranti, acestia avand rezultate mai slabe comparativ cu alti copii imigranti dar care veneau dintr-o tara cu un sistem politic clar.
Referitor la aceasta parte a studiului, sociologul Mark Levels este de parere ca „imigrantii politici adulti trebuie sa faca fata unor consecinte negative care pot avea legatura cu situatia politica din tara de origine. Am descoperit ca aceste consecinte se resimt si la alte generatii afectand sansele educationale ale copiilor. Rezultatele studiilor noastre arata implicatii majore în tari care primesc un numar mare dintre acesti imigranti politici”.
Pentru acest studiu, sociologii au apelat la 7403 copii din 35 de tari natale diferite. Performanta scolara a fost bazata pe masuratorile PISA (Project for International Student Assessment) în urma rezultatelor matematice obtinute de copiii imigranti. Pornind de la rezultatele studiului publicat, se pune întrebarea: Sunt mai constiinciosi copiii ale caror conditii de viata au fost precare sau dorinta lor de-a se afirma într-o lume noua si de-a demonstra ca vor fi folositori tarii care-i adopta, le stimuleaza activitatea intelectuala academica? Oricum, studiul e binevenit într-o lume în care performantele intelectuale par a fi doar un moft al unor copii sau parinti preocupati de viitorul mai mult sau mai putin îndepartat.
N. FLORIA
Comentarii