Este o afectiune a retinei intalnita in special la prematurii cu greutate mica. Mult timp a fost considerata una din cele mai de temut complicatii ale prematuritatii. Cercetarile din ultimii ani si tehnicile moderne de tratament si preventie utilizate au facut mari progrese in acest domeniu, conducand la scaderea numarului de cazuri de orbire la prematuri.
Riscuri foarte ridicate
Din copiii prematuri mai mici de 1.800 g la nastere, sau cu varsta gestatiei mai mica de 30 saptamani, 50% dezvolta retinopatie. Riscul creste pe masura ce scade varsta gestationala, astfel poate ajunge la 90% la cei cu varsta sub 28 saptamani.
Factorii care determina leziunile retiniene se asociaza:
– varsta gestationala sub 32 saptamani, greutate mica (sub 1.500 g – prematurii de grad III si IV);
– deficitul de vitamine (in special vitamina E) existent la prematuri datorita faptului ca achizitia vitaminelor si mineralelor de catre fat se face in ultimul trimestru de sarcina;
– oxigenoterapie prelungita si la concentratii in exces;
– ventilatia mecanica (mentinerea respiratiei cu ajutorul aparatelor) pentru o perioada mare de timp;
– oxigenarea insuficienta cu mentinerea unui nivel crescut de dioxid de carbon in sange;
– alte boli aparute la prematur sub forma de complicatii sau existente inainte de nastere: anemia, insuficienta cardio-respiratorie, socul, hemoragiile, convulsiile, hipotermia, boli congenitale;
– boli ale mamei din timpul sarcinii: diabetul zaharat matern, hipertensiunea arteriala, fumatul.
La nascutii prematuri, retina, ca si alte tesuturi din organism, nu este maturizata. Pe scurt, prezenta factorilor de risc determina o dezvoltare anormala a retinei care, de fapt nu mai devine ce ar trebui sa fie, ci se transforma intr-un conglomerat de vase de sange aberante care mai tarziu se fibrozeaza, duc la formarea unor membrane in interiorul ochiului si dezlipirea de retina. Procesul evolueaza in cinci stadii (ultimul fiind dezlipirea de retina), debuteaza de obicei cam dupa primele doua saptamani de viata, iar leziunile finale, ireversibile, se stabilesc dupa 6 luni.
Deoarece procesul degenerativ poate avea loc in zone diferite ale retinei, prognosticul si sechelele sunt diferite. De asemenea, gravitatea bolii depinde de cat de repede debuteaza si evolueaza aceasta degenerare. Astfel, copiii pot prezenta mai tarziu glaucom, strabism, miopie, ambliopie sau pierderea totala a vederii. Exista situatii cand glaucomul sau dezlipirea de retina poate apare la varsta adulta, dupa 20-30 de ani.
Prevenire, tratament, totusi…
Pentru prevenirea acestei complicatii este nevoie in primul rand de prevenirea nasterii premature. Gravida cu risc va fi dispensarizata de catre medicul de familie si va efectua controale periodice la medicul obstetrician pentru alegerea unui tratament adecvat. Cand copilul se naste înainte de termen se începe monitorizarea stricta a functiilor vitale, medicatia se fixeaza cu mare prudenta iar concentratia oxigenului in aerul medical administrat prematurului este modificata in functie de valorile indicate pe monitoare si de rezultatul analizelor de laborator.
Trebuie sa stim ca nu numai surplusul de oxigen, dar si oxigenarea insuficienta determina retinopatie. Avand in vedere deficitul de vitamine existent la prematuri, se poate administra vitamina E, dar se va tine cont de efectele adverse severe pe care le poate da aceasta vitamina la prematuri, si anume, septicemia, enterocolita ulcero-necrotica sau hemoragia cerebrala. Prematurii cu risc de retinopatie necesita consult oftalmologic dupa 3-4 saptamani de la nastere apoi controale periodice la 2-3 saptamani pentru evidentierea unor eventuale leziuni ale retinei inca din stadiile incipiente.
Una din metodele de tratament pentru retinopatia prematurului (mai putin utilizata din cauza efectelor secundare nedorite) este crioterapia, procedeu de distrugere a zonei afectate din retina, prin inghetare. O metoda cu mai putine efecte adverse decat prima, utilizata cu succes in maternitate sau in centrele de oftalmologie, este laserul. Dupa operatie, copilul va face controale oftalmologice periodice.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii