Qin Shi Huang ramane o figura controversata in istoria Chinei. Dupa unificarea acestei tari, impreuna cu principalul sau sfetnic, Li Si, a intreprins o serie de reforme politice si economice majore. A demarat proiecte ambitioase, inclusiv o prima versiune a Marelui Zid Chinezesc, o vasta retea de drumuri si impresionantul mausoleu, strajuit de „armata de teracota”, proiecte care au costat insa mii de vieti. In plus, Qin Shi s-a comportat ca un suveran despotic, ce nu s-a ferit, spre a-si asigura stabilitatea, sa-i masacreze pe dizidenti si sa le arda scrierile in public. Fiu al regelui statului Qin, Zhuang Xiang, Shi i-a urmat tatalui sau, la moartea acestuia, desi avea doar 13 ani.
Incercarile camarilei mamei sale, care actiona ca regenta, de a-l asasina, au esuat si mai tarziu Shi se va razbuna pe acesti curteni perfizi. In anul 230 i.Hr., cand regimul sau era pe deplin consolidat, Shi a inceput marele si ambitiosul sau proiect de unificare a Chinei, sfasiata pana atunci de necontenitele lupte din perioada „statelor combatante”. Fin strateg si beneficiind de o armata superioara logistic, Shi a cucerit pe rand statele Han, Zhao si Yan, apoi statul Chu, cel mai important rival al sau, devenind astfel stapanul unui vast imperiu.
Ultimul regat rival, Qi, a fost supus in 221 i.Hr. Dar Shi nu s-a multumit cu atat si a continuat campania de cuceriri, anexand chiar teritoriile nordice ale Vietnamului actual. De-a lungul domniei sale, imparatul a fost confruntat cu numeroase tentative de asasinat, dar a scapat de fiecare data nevatamat, razbunandu-se crunt pe atentatori. Pe masura ce imbatranea, suveranul devenea tot mai obsedat de ideea nemuririi si a oferit averi nemasurate oricui i-ar fi putut oferi elixirul vietii vesnice. Dar tocmai aceasta dorinta i-a fost fatala: a inghitit o cantitate mare de pastile cu mercur, date de medicii sai drept leac, si a murit, din cauza intoxicatiei survenite.
GABRIEL TUDOR
Comentarii