Samuraii reprezinta, pentru occidentali, un capitol misterios si fascinant in istoria Japoniei. Un capitol la fel de abscons ca si multe alte aspecte ale civilizatiei nipone, greu de inteles sau de acceptat pentru mentalitatea noastra. Feudali puternici, cu un deosebit cod al onoarei, pe langa care cel al cavalerilor medievali parea o gluma, samuraii au dominat timp de secole viata politica a tarii de la Soare Rasare, lasand in urma lor o amintire de nesters. Dintre toti, poate cel mai straniu si mai controversat ramane Miyamoto Musashi, inca venerat ca un erou de japonezi.
Tanarul caruia nimeni nu-i putea sta in cale
Despre copilaria si adolescenta lui Musashi nu se cunosc multe lucruri. Cert este ca in anul 1591, la sapte ani, tatal sau, puternicul samurai Munisai din insula Kyushu, a fost ucis in lupta iar mama va muri curand dupa aceea. Micul Musashi a ajuns astfel in grija unchiului sau pe parte materna, care era preot. Acesta a incercat sa-si atraga nepotul pe calea credintei si a non-violentei dar si-a dat seama curand ca firea sa nestapanita si agresiva il recomanda pentru mestesugul sabiei. Asa se face ca la nici 14 ani, Musashi a ucis in lupta un samurai, trantindu-l la pamant si lovindu-l cu o bata pana ce adversarul n-a mai miscat. Hotarat sa acceada pe asa-numita „cale a sabiei”, asemenea stramosilor sai, tanarul a inceput sa hoinareasca prin lume, incercand permanent sa-si perfectioneze talentul nativ si sa devina un razboinic perfect.
A calatorit ani de-a randul, prin Japonia, devenind inca din timpul vietii o legenda. Curajul si abilitatea sa de luptator au ajuns temute de toti si nimeni nu-i putea sta in cale. Manat de o nestoita sete de razbunare, s-a indreptat spre Kyoto, capitala de atunci a tarii, pentru a infrunta clanul Yoshioka, o familie nobila de mare prestigiu, ai carei membri il umilisera candva pe tatal sau, Munisai. Tanarul le-a provocat pe rand la lupta pe cele trei vlastare ale familiei. Pe primul l-a atacat cu atata salbaticie incat a reusit sa-l tranteasca imediat la pamant si l-a lovit cu sabia sa de lemn – in vreme ce adversarul avea o sabie de otel! – pana i-a zdrobit mana cu care lupta.
Al doilea fiu a fost si mai ghinionist: Musashi s-a repezit la el si i-a zdrobit capul cu sabia, transformata in maciuca. Al treilea fiu, doar un adolescent, a venit la locul duelului insotit de zeci de servitori, inarmati pana in dinti. L-au asteptat acolo pe samuraiul ratacitor dar, cum acesta nu-si facea aparitia, au hotarat ca este un las si s-au pregatit sa innopteze. Dar Musashi, care statuse ascuns intr-un stufaris, l-a atacat fulgerator pe ultimul vlastar al clanului Yoshioka, l-a ucis cu o singura lovitura si i-a pus pe fuga pe slujitorii acestuia.
Infrant cu substante halucinogene
Aceasta fapta a sporit si mai mult aura de invincibilitate a lui Musashi dar reusitele sale nu l-au facut pe samurai sa-si piarda modestia. Umil, strabatea Japonia pe jos, cautand intelepciunea. Legenda spune ca nu se spala niciodata si nu avea nici un fel de avere, in afara de sabia de lemn, ca niciodata nu a atras privirile unei femei, desi nu era lipsit de frumusete. In legatura cu imbaiatul, se crede ca n-ar fi vrut sa se atinga de apa si de sapun, de teama sa nu fie surprins in cada de adversarii sai! Si totusi, istoricii ne indeamna sa privim cu suspiciune asemenea povesti, intrucat potrivit cutumelor locale, igiena era un factor fundamental in viata japonezilor si Musashi, oricat ar fi fost el de apreciat, n-ar fi ajuns niciodata sa fie acceptat la curtea vreunui mare senior daca nu facea o baie strasnica inainte.
Ajuns in provincia Izumo, unde faima il precedase, Musashi a cerut feudalului local, Matsudaira, sa-i permita sa se dueleze cu cel mai bun expert al sau in lupta cu sabia. Musashi a folosit doua sabii de lemn si, profitand de o bresa in defensiva adversarului, l-a lovit naprasnic peste fata si apoi l-a dezarmat, izbindu-l puternic peste brate. Uimit, dar si furios, insusi Matsudaira, un razboinic temut, l-a provocat la lupta. Musashi l-a invins insa cu usurinta, fara a-l ucide. Recunoscandu-si infrangerea, nobilul i-a cerut lui Musashi sa devina dascal pentru soldatii sai. De atunci, neinfricatul samurai a mai luptat de multe ori, fara a fi invins vreodata. Potrivit unei legende, intr-un singur rand el ar fi fost infrant, de catre un luptator ninja care se folosea de un evantai incarcat cu substante halucinogene. Documentele nu vorbesc insa despre asa ceva, in schimb relateaza o poveste induiosatoare: asprul razboinic, gasind un copil parasit de parintii sai in provicina Dewa, l-a luat de suflet si l-a crescut in spiritul samurailor, dandu-i numele de Miyamoto Mikinosuke.
Sihastrul din inima muntelui Ywato
In constiinta urmasilor sai, Musashi a ramas drept „sfantul sabiei” sau „kinsei”, din cauza ca el privea lupta cu sabia drept o cale de initiere religioasa. Pentru multi practicanti ai luptelor traditionale cu sabia (kendo) nipone, cartea lui, Go Rin No Sho („Cartea Celor Cinci Inele”), dedicata ucenicului sau Teruo Magonojo – fiul adoptiv se sinucisese ritual, dupa uciderea seniorului sau, ramane o lucrare de capatai, ce imbina cunostintele militare si de strategie cu filosofia budista. In ciuda agresivitatii sale recunoscute, inca din adolescenta, Musashi a cautat toata viata iluminarea si, paradoxal, a dobandit-o perfectionandu-se in practica razboiului. El a dovedit ca idealul renuntarii la sine, asa cum era propovaduit de doctrina budista, putea fi atins si pornind pe Calea Sabiei.
Celebru si temut, samuraiul s-ar fi putut pune in fruntea armatelor unuia dintre numerosii feudali care se luptau intre ei, in aceasta tulbure perioada din istoria Japoniei, dar a preferat sa ramana in singuratate, dedicandu-se contemplarii, atunci cand a inteles ca in domeniul luptei cu sabia nimeni nu-l mai poate invata nimic, fiindca dobandise deja tot ce era de stiut. Se spune ca Musashi ar fi participat la peste 60 de dueluri, cu cei mai renumiti luptatori niponi, castigand de fiecare data. Spre sfarsitul vietii, invitat de bogatul nobil Hosokawa sa traiasca la castelul lui, Musashi l-a refuzat, preferand sa-si faca salas intr-o pestera izolata, pe muntele Iwato, unde-si va trai ultimele zile, in singuratate, tacere si meditatie.
Potrivit traditiei, simtind ca a venit clipa sa plece in Marea Calatorie, Musashi s-a asezat in pozitia lotusului, tinand intr-o mana sabia iar in alta toiagul de pelerin budist si astfel si-a dat ultima suflare. A fost ingropat in armura de samurai, in satul Yuge iar parul sau, pe care se spune ca nu si-l tunsese niciodata, a fost taiat si depus in pestera lui de pustnic. Ceea ce se stie mai putin despre acest personaj fascinant este ca, desi ajuns la un moment dat cel mai temut razboinic al Japoniei, era in egala masura pasionat de arta. Picturile sale, infatisand peisaje, dragoni sau pasari fantastice sunt considerate adevarate capodopere, demonstrand ca maestrul era la fel de priceput in manuirea sabiei si a penelului.
GABRIEL TUDOR
Comentarii