Heliogabalus este numele adoptat de Varius Avitus Bassianus, împarat roman (218-222), nascut într-o familie siriana si nepot al Iuliei Domna, consoarta împaratului Septimus Severus. Dupa ce împaratul Caracalla a cazut victima unei conspiratii a ofiterilor sai la Carrhae în 217, prefectul pretorian, M. Opellius Macrinus, a preluat frâiele puterii.
Împarateasa Iulia Domna s-a sinucis; sora sa, Iulia Maesa, a fost exilata la Emesa împreuna cu fiicele sale si cu nepotul sau cel mare, Avitus Bassianus. Acesta din urma a fost numit preot al zeului Soare Elagabal, al carui nume l-a adoptat.
Atunci s-a raspândit un raport printre soldatii din Siria, conform caruia Elagabalus era fiul lui Caracalla si, prin numire, tânarul de 15 ani s-a dus în tabara romana în 218 si a fost ales împarat la 16 mai de catre soldati.
Heliogabalus a trait la Roma ca un despot oriental si, dedându-se unor placeri senzuale detestabile, a degradat functia imperiala pâna la cel mai jos punct prin cele mai rusinoase vicii, care îsi aveau originea în anumite rituri ale religiilor orientale.
Influentat de bunica sa, împaratul l-a adoptat pe varul sau Aurelius Alexandru, în vârsta de 12 ani, necorupt pâna atunci, si i-a atribuit titlul de Cezar. Încercarile repetate ale lui Heliogabalus de a-si ucide varul au fost mereu zadarnicite de soldati.
În cele din urma, o revolta provocata în favoarea lui Alexandru a dus la capturarea lui Heliogabalus si a mamei sale de catre pretorieni.
Împaratul se dusese în tabara acestora cu Alexandru pentru a încerca sa calmeze soldatii, care erau furiosi din cauza tentativelor de asasinat a varului sau. Dar el a fost executat în tabara, împreuna cu mama sa si câtiva dintre colaboratorii sai apropiati.
GABRIEL TUDOR
Comentarii