Cel mai mare ansamblu arhitectonic din regiunea Balcanilor, Manastirea Vacaresti, a fost sfintita la 13 septembrie 1724 (stil vechi) cu hramul „Sfânta Troita”. Grandioasa constructie a reprezentat o realizare istorica de mare prestigiu pentru acele vremuri, fiind un apogeu al stilului arhitectonic brâncovenesc si, implicit, al barocului european. (Amintim ca „stilul nou” sau Calendarul gregorian a fost adoptat în România dupa Marea Unire din 1918, deoarece Regatul României si Basarabia foloseau Calendarul iulian, iar Transilvania si Bucovina pe cel gregorian; data de 1 aprilie 1919 a devenit 14 aprilie 1919).
Ansamblul Manastirii Vacaresti a fost durat între 1716 si 1736. Si a fost demolat din ordinul lui Nicolae Ceausescu în 1986.
Domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat, nascut la Constantinopol la 3 mai 1680, a ajuns domn al }arii Românesti în doua rânduri: din ianuarie pâna în noiembrie 1716 si din martie pâna în septembrie 1730 (când a murit de ciuma). El a fost si domn al Moldovei în doua intervale, înainte de a fi uns pe tronul }arii Românesti. A fost un lider cu dragoste de cultura, educat în stil occidental si fiind considerat un erudit în întreaga Europa. Vorbea fluent limba româna si multe alte limbi. El a dispus ca pe dealul Vacarestilor sa fie construita o resedinta grandioasa pentru domnitor, care sa fie si loc de rugaciune. Constructia a fost întrerupta când era prizonierul austriecilor (în timpul unor tulburari militare din }ara Româneasca).
Dupa moartea lui Nicolae Mavrocordat din 1730, succesor a fost Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae, nascut la Constantinopol în 1711. El a fost domn al }arii Românesti în sase intervale, între 1730 si 1763 (în Moldova a fost de patru ori). A adaugat cladiri noi în ansamblul Vacaresti, printre care si un splendid paraclis (pentru auditoriu restrâns).
În secolul XIX destinatia maretului ansamblu se schimba radical. Rusii îi închid aici pe revolutionarii de la 1848, iar în 1864 guvernul tine aici prizonieri taranii rasculati. În secolul XX Manastirea Vacaresti ar fi putut deveni sediul Patriarhiei.
În urma neîntelegerilor dintre Ceausescu si patriarhul Iustin Moisescu, liderul comunist decide demolarea. Marii intelectuali ai vremii au protestat. Si filmarile lui Sergiu Nicolaescu au deteriorat repere importante.
PAUL IOAN
Comentarii