In conformitate cu scrierile istoricului si senatorului roman Tacitus (56-117 d.Hr.), marele incendiu din Roma antica a izbucnit la 19 iulie anul 64 d.Hr. si a durat sase zile. Din cele paisprezece cariere ale capitalei imperiului, zece au fost distruse total sau partial. Alte surse (Pliniu cel Batran si Seneca) vorbesc doar de arderea a 32 de case si patru „insulae” (apartamente suprapuse, un fel de blocuri cu apa menajera, de obicei cu 6-7 etaje). Cum la Roma existau pe atunci 1.700 de case particulare si 47 de blocuri, rezulta ca distrugerile au afectat mai putin de 10 la suta dintre locuinte.
Sursele care amintesc despre acest incendiu si posibilele sale cauze sunt tratate astazi de istorici cu mare atentie, deoarece se stie ca multe cronici poarta amprenta subiectivitatii autorilor. De aceea, informatiile pot diferi in mod radical. Astfel, Cassius Dio (istoric grec, consul la Roma) afirma ca imparatul Nero canta la lira, imbracat ca un actor, in timpul catastrofei. Dar Tacitus spune ca se afla la Antium, la 60 kilometri de Roma. El s-a intors si a organizat salvarea oamenilor, si-a deschis palatele pentru a-i gazdui pe sinistrati si a adus alimente pentru cei in nevoi. Cu toate ca si Suetonius il acuza pe Nero, incendiul a distrus partial si palatul sau Domus Transitoria, motiv pentru care a construit altul, Domus Aurea (casa de Aur). Miza lui Nero, pentru unii istorici, ar fi fost persecutarea salbatica a crestinilor, care si-ar fi marturisit culpa. Dar acestia nu aveau nevoie de noi acuzatii, intrucat Nero incepuse uciderea si torturarea lor pentru motivul esential: nu se inchinau la zeitatile romanilor.
Faptul ca Nero ar fi fost capabil sa-si incendieze capitala este pus si pe instabilitatea lui psihica. El si-a ucis mama si pe nevasta Octavia, apoi a batut-o crunt pe Sabina (a doua sotie), provocandu-i moartea. Toate atrocitatile puse pe seama acestui imparat sunt cunoscute de la cronicari sau dusmani ai sai. Se stie cu certitudine ca, dupa paisprezece ani de domnie (54-68), el a cazut in dizgratie si s-a sinucis.
PAUL IOAN
Comentarii