Napoleon Bonaparte este fara indoiala personajul care a influentat cel mai mult istoria moderna a omenirii, actiunile sale hotarand soarta Europei pentru multe secole. Multe state puternice ale batranului continent, in primul rand Germania, Italia si Elvetia, isi datoreaza existenta si importanta geniului „micului caporal".
Caci fara deciziile sale, cu siguranta ca Germania si Italia ar mai fi fost multa vreme divizate, intr-o sumedenie de mici statulete. Puterea economica si militara a Germaniei de la sfarsitul secolului XIX si pana la mijlocul secolului XX isi are originea in actul de la 12 iulie 1806, prin care Napoleon hotara infiintarea Confederatiei Rinului. Pe 6 august 1806, imparatul austriac Francisc II renunta la titlul sau si accepta dizolvarea Sfantului Imperiu German, in favoarea noii constructii statale, initiate de marele sau rival.
Astfel, pentru prima oara in istorie, peste 20 de statulete germane, cu 15 milioane locuitori, erau stranse laolalta. Dintre statele unde se vorbea germana, doar Austria, Prusia, Holstein si Pomerania nu faceau parte din Confederatie, in vreme ce teritoriile de pe malul vestic al Rinului fusesera anexate de francezi. In fruntea Confederatiei a fost numit un „print-primat", Theodor von Dalberg, aliatul fidel al lui Napoleon, iar imparatul francezilor era considerat „protector" al noului stat.
Constructia avea, in sine, un rol preponderent militar, urmand sa fie un tampon intre Rusia, Prusia si Austria, pe de o parte, si Franta pe de alta, si sa preia socul unei eventuale invazii venite din Rasarit. Desi aceasta constructie nu va dura decat pana in 1813, fiind desfiintata de marile puteri coalizate impotriva imparatului Frantei, ideea unei Germanii unificate prinsese deja contur si pe ea se va baza mai tarziu cancelarul Bismark, unindu-i pe germani in jurul Prusiei.
GABRIEL TUDOR
Comentarii