Ivan Stepanovici Mazepa a fost mare hatman al Oastei Zaporojiene si al Ucrainei de pe malul stâng în perioada 1687-1708, renumit ca patron al artelor. Evenimentele istorice din viata lui Mazepa au inspirat numeroase lucrari literare, artistice si muzicale.
Ss-a nascut probabil la 20 martie 1639, în Mazepinti, lânga Bila Terkva, pe atunci parte a Voievodatului Kiev din Comunitatea Polono-Lituaniana, într-o familie nobila ruteno-lituaniana.
Mama sa a fost Marina Mokievska (1624-1707) (cunoscuta din 1674 pâna în 1675 sub numele monahal Maria Magdalena), iar tatal sau a fost Stefan Adam Mazepa (?-1666).
Marina Mokievska provenea din familia unui ofiter cazac care luptase alaturi de Bogdan Hmelnitki. Ea a dat nastere la doi copii – Ivan si Oleksandra.
Mazepa a jucat un rol important în Batalia de la Poltava (1709), unde, dupa ce a aflat ca tarul Petru I intentiona sa îl demita din functia de hatman al Oastei Zaporojiene si sa îl înlocuiasca cu favoritul sau rus, Alexandr Mensikov, a dezertat din armata sa si s-a alaturat regelui Carol al XII-lea al Suediei.
Consecintele politice si interpretarea acestei dezertari au rezonat în istoriile nationale ale Rusiei si Ucrainei. Biserica Ortodoxa Rusa a pus anatema (excomunicarea) pe numele lui Mazepa în 1708 si înca refuza sa o revoce. Anatema nu a fost recunoscuta de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol, care o considera necanonica si impusa din motive politice ca mijloc de represiune politica si ideologica, fara motive religioase, teologice sau canonice.
Elementele proindependenta si anti-rusesti din Ucraina începând cu secolul al XVIII-lea au fost denumite în mod derogatoriu „mazepisti”. Demonizarea lui Mazepa în istoria ucraineana a continuat în perioada sovietica, dar dupa 1991 în Ucraina imaginea lui a fost reabilitata treptat.
Interesant este faptul ca hatmanul Mazepa a fost înmormântat la Galati, dar mormântul sau a fost profanat de mai multe ori si în cele din urma pierdut definitiv în urma demolarii Bisericii Sfântul Gheorghe, în 1962, de catre autoritatile comuniste din România.
GABRIEL TUDOR
Comentarii