Presedintele Republicii Central-Africane, Jean Bedel Bokassa, se autoproclamase imparat in 1976, pentru "binele natiunii", instaurand dinastia Bokassa pentru Imperiul Central-African. La 20 septembrie 1979, dupa aproape trei ani de "domnie turbulenta", fortele franceze speciale, trupe de parasutisti si un comando de opt elicoptere Puma l-au indepartat de la putere prin Operatiunea Barracuda. Francezii l-au readus la putere pe fostul presedinte pro-francez David Dacko, pe care Bokassa il alungase pentru a-i lua locul (cei doi erau verisori). Trebuie amintit ca Republica Central-Africana este fosta colonie franceza "Africa Ecuatoriala".
Jean Bedel Bokassa (deseori comparat cu Idi Amin Dada al Ugandei) a venit la putere printr-o lovitura de stat, la 1 ianuarie 1966. El fusese liderul armatei si un apropiat al lui Dacko. Co-uzurpatorul Banza, amic cu Bokassa, a fost ulterior omorat in bataie chiar de Bokassa… Nascut in familia unui sef de trib, Bokassa si-a luat numele de "Jean Bedel" de la un profesor de gramatica franceza, pe cand studia la gimnaziu. A urmat o cariera militara apreciabila (inclusiv in Vietnam), devenind chiar membru al Legiunii de Onoare. De altfel, in primii ani ai sai de presedintie, el a fost sprijinit de presedintele Valéry Giscard d'Estaing. Dar dupa unele masuri impopulare, in 1976 Bokassa decide sa devina imparat (inspirat de Napoleon) si organizeaza o ceremonie de incoronare de 20 de milioane de dolari, dar fara o larga recunoastere diplomatica internationala.
Masurile democratice promise intarzie, revoltele populare culmineaza cu protestul (brutal anihilat) elevilor, obligati sa poarte uniforme scumpe. Pe fondul nemultumirilor populare, guvernul francez executa "ultima operatiune coloniala", numita "Barracuda". Era anul 1979, cand presedinte al Frantei era d'Estaing, fostul prieten al lui Bokassa. Trebuie spus ca zacamintele de uraniu ale Republicii Central-Africane erau foarte utile centralelor franceze. Dupa indepartare, Jean Bedel Bokassa a primit azil conditionat in Franta si a locuit la castelul Hardricourt, rezistand acuzelor de canibalism, crime contra rivalilor politici si deturnari de fonduri. A murit in 1996.
PAUL IOAN
Comentarii