E un fapt cert: Hollywood-ului ii plac povestile cu avocati. Aceasta profesie e mana cereasca pentru scenaristi: multa drama, dezbateri morale si dueluri in tribunal, cu intorsaturi de situatie dupa care audienta e innebunita.
De la discursul inflacarat al lui Atticus Finch, din „Sa ucizi o pasare cantatoare” la revelatiile socante de la finalul filmului „Oameni de onoare”, avocatii din filme nu inceteaza sa ne fascineze cu povesti despre imperative morale si rebeli care inving sistemul, evident, in numele dreptatii. Ceea ce este sublim, doar ca nu si, de cele mai multe ori adevarat. Nu o spunem noi, o spun insisi juristii, care se iau cu mainile de cap vazand cat de gresit e infatisata in filme meseria de avocat…
Avocatii se scalda in bani?
Poate doar in filme de genul „Firma”, in care Mitch McDeere, un tanar absolvent de Drept, interpretat de Tom Cruise, se alatura unei prestigioase case de avocatura. Dupa doar cateva minute de pelicula, aflam ca junele are un salariu cu sase cifre si o limuzina Mercedes, ca parte a contractului initial de angajare. Probabil ca atunci cand au vazut filmul, avocatii americani au pufnit in ras: nu exista avocat debutant care sa primeasca asemenea beneficii. Este adevarat ca salariul mediu al unui avocat trece de 140.000 de dolari pe an, dar la inceput, in primii ani de avocatura, potrivit statisticilor oficiale, el nu trece de 60.000 de dolari.
Avocatii sunt niste ticalosi fara scrupule
Un alt cliseu servit cinefililor de catre Hollywood este cel al avocatului lacom, gata sa faca orice pentru a se umple de bani. Prototipul juristului fara scrupule este Tom Hagan, talentatul, dar diabolicul aparator al familiei Corleone, din „Nasul”, care nu se da in laturi de la nimic fiindca stie ca sunt multi bani in joc. De fapt, lucrurile nu stau intotdeauna asa, cel putin in Statele Unite.
Aici, reprezentarea pro bono – adica fara primirea vreunui onorariu – a devenit, mai ales in ultimele decenii, o adevarata moda printre avocatii de succes. De altfel, potrivit Baroului American, avocatii au „responsabilitatea profesionala” de a asigura cel putin 50 de ore servicii pro bono pe an. Deci, spre deosebire de omologii lor din filme, avocatii reali nu actioneaza intotdeauna in strictul lor interes personal, ci in binele comunitatii.
Cat dureaza un proces? In filme, cel mult doua ore!
Din ratiuni evidente, orice proces – chiar si cel de la Nürnberg – se incheie, intr-un film, in cel mult doua ore. Avocatii aduna probe la minut, pledoariile curg, judecatorii dau deciziile cat ai bate din palme si la final, invariabil, inculpatul scapa, daca este nevinovat (eventual se si casatoreste cu frumoasa lui aparatoare), sau intra la inchisoare, daca este un infractor. De fapt, termenele nu se judeca, in viata reala, la fel de rapid pe cat se arata in filme, unde judecatorii se retrag pentru deliberari cel mult zece minute, cat sa mai infulece spectatorul niste pop-corn, dupa care vine si da decizia. In realitate, asa cum o dovedesc datele puse la dispozitie de tribunalul din Cook County, Illinois (cel mai mare tribunal urban din SUA), un proces dureaza in medie 35,3 luni, iar durata medie de la inceperea actului de judecata si pana la emiterea unei sentinte definitive este de 51,9 luni.
Nu bruscati judecatorii!
In mai toate filmele cu avocati, acestia isi pierd, la un moment dat, cumpatul si striga la judecatori. Care, impasibili, trec mai departe ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Am vazut asemenea scene in „Mincinosul mincinosilor”, unde personajul interpretat de Jim Carey ii cere, de la obraz, judecatorului, sa-si schimbe decizia, si, mai ales, in „Oameni de onoare”, unde tirada inflacarata a colonelului Nathan Jessup (Jack Nicholson) se incheie cu un urlet la adresa judecatorului: „Nu puteti controla adevarul!”.
O exclamatie de efect, dar care, spun cunoscatorii sistemului judiciar american, i-ar fi atras talentatului actor, daca ar fi fost avocat in viata reala, cel putin o amenda zdravana pentru „sfidarea Curtii”.
GABRIEL TUDOR
Comentarii