Fara el, cinematograful ar fi fost mai altfel si mai sarac. Si faptul ca a saptea arta a devenit astazi atat de indragita, de sute de milioane de oameni de pe toate meridianele planetei, i se datoreaza in mare masura. Charlie Chaplin – caci la el ne referim – a avut o contributie remarcabila la dezvoltarea mijloacelor de expresie scenica, gagurile imaginate de el, in numeroasele comedii spumoase in care a jucat influentand profund generatii intregi de actori si regizori. Sa ne reamintim impreuna, in randurile ce urmeaza, cateva aspecte din viata acestui artist genial, care a dat nastere unui personaj – „Charlot” – definitoriu pentru epoca filmului mut.
Prieten de tinerete cu Stan Laurel
Nascut pe 16 aprilie 1889 la Londra, Charles Spencer Chaplin a cunoscut inca de mic fascinatia luminilor rampei, parintii sai fiind actori si cantareti. Copilaria lui n-a fost una fericita: parintii au divortat cand el avea doar trei ani; tatal era alcoolic si a murit cand Charlie avea doar 12 ani iar mama, suferind de o boala psihica, a trebuit in cele din urma internata intr-un azil. Baiatul a ajuns astfel la scoala pentru saraci Central London District, alaturi de fratele lui vitreg mai mic.
Lipsurile indurate, in acesti ani, au avut o enorma inraurire asupra personajelor pe care Chaplin le va crea, ulterior. Pasionat de actorie, tanarul Charlie s-a alaturat trupei lui Fred Karno, in anul 1910 si a facut un turneu in America. In aceeasi companie se afla si un actor total necunoscut – Stanley Jefferson – devenit ulterior faimos ca „Stan Laurel”, partenerul lui „Bran”, intr-o multime de comedii. Stan s-a intors in Anglia dar Chaplin, dandu-si seama ca oportunitatile de a face cariera in America sunt mai mari, a ramas aici. In 1913, el a fost angajat in trupa faimosului regizor de filme mute, Mark Sennett. Dar primul film al lui Chaplin, Making a living, a fost un esec si cu greu Sennett a putut fi convins sa ii ofere o a doua sansa.
Charlot – eroul universal
Iar Chaplin a stiut sa profite. Ideea de a realiza un personaj hazliu, cu o costumatie ciudata, i-a venit cu totul intamplator, dar se va dovedi geniala. Pantalonii labartati, pantofii mari si bombati, bastonul si melonul, se potriveau unele cu altele ca nuca-n perete, dar personajul avea o demnitate aparte, data de mustacioara mica, si a devenit curand popular: Vagabondul Charlot se nascuse…
Desi criticii de film au fost scandalizati de acest personaj mititel dar plin de tupeu, considerandu-l vulgar si agresiv, publicul a fost incantat. Atitudinea donquijoteasca a lui Charlot, vesnic in lupta pentru dreptate si vesnic persecutat si ponegrit pe nedrept, i-a atras simpatia spectatorilor. De altfel, sa nu uitam ca era perioada cand America era luata cu asalt de imigranti veniti de pretutindeni, imigranti care se identificau cu Charlot.
Limbajul gesturilor era universal si putea fi lesne inteles de toata lumea iar gagurile lui Chaplin faceau lumea din salile de cinema sa rada in hohote. Rezultatul a fost pe masura si l-a incurajat pe Chaplin sa realizeze tot mai multe pelicule avandu-l ca personaj principal pe Charlot: in primul sau an, „Vagabondul” a fost foarte prolific, aparand in nu mai putin de 34 de scurt-metraje.
Epoca de aur a filmului mut
Chiar daca a fost un geniu al artei cinematografice, filmele sale nu au aparut prin magie, pentru ca in spatele succesului lui a stat de fiecare data o munca enorma. Chaplin era un perfectionist, care cerea colegilor sai o disciplina de fier; se ajungea astfel ca o scena aparent banala sa fie turnata de cateva zeci de ori, pana iesea intr-adevar ce dorea el. Perfectionismul sau dus pana la extrem s-a impletit, in mod straniu dar fericit, cu arta lui de a improviza, multe dintre gaguri fiind produsul imaginatiei de moment. In anul 1919, Chaplin a intemeiat, alaturi de Mary Pickford, Douglas Fairbanks si D.W. Griffith, compania United Artists, intr-o incercare de eliberare de sub puterea „mogulilor” de la Hollywood.
O mutare inspirata, care a asigurat independenta lui Chaplin ca producator si i-a permis sa realizeze filmele dorite, fara interventii exterioare. Astfel s-au nascut clasicele Pustiul, Circul si Goana dupa aur. Aparitia filmului sonor a afectat multe vedete ale filmului mut, dar Chaplin a stiut sa se adapteze si sa realizeze alte productii spectaculoase. Timpuri noi (1936) este un film mut in care s-au adaugat ulterior muzica si efectele sonore – in cantecul de final se aude pentru prima oara vocea lui Chaplin pe pelicula. In 1940 el a realizat Dictatorul, care a devenit unul dintre cele mai de succes filme ale sale.
Un Don Juan cu mustacioara
Simpatiile socialiste ale lui Chaplin, relevate mai ales prin modul cum a portretizat viata de la periferia societatii si prin critica acida a societatii capitaliste ii vor aduce necazuri in anii 50, cand a intrat in vizorul comisiei McCarthy si a fost acuzat de activitati comuniste. Dezamagit, artistul a parasit Statele Unite, stabilindu-se in Elvetia, la Vevey, intr-un exil voluntar si nu va mai reveni in America decat in 1972, pentru a primi un Oscar onorific.
Filmul Contesa din Hong Kong (1967) a fost ultimul in care a jucat. In 1977 sanatatea lui a inceput sa fie tot mai subreda: Chaplin avea dificultati de comunicare si a ajuns sa se deplaseze doar cu ajutorul unui scaun cu rotile. Ultima lui sotie, Oona, cu 35 de ani mai tanara, i-a daruit nu mai putin de opt copii (Chaplin, un mare cuceritor, era la al patrulea mariaj), i-a fost alaturi pana in clipa in care el a inchis pentru totdeauna ochii, in ziua de Craciun a anului 1977. Dar aventurile lui Charlot nu s-au oprit aici: inhumat in cimitirul Corsier-Sur-Vevey, din Elvetia, trupul lui neinsufletit a fost furat, pe 1 martie 1978, de cativa mecanici elvetieni, dornici sa stoarca astfel bani de la familia Chaplin. Politia a dat insa de urmele lor si i-a arestat iar sicriul lui Chaplin a fost recuperat, fiind reinhumat, de asta data sub o placa de beton groasa de 2 metri, pentru a-i descuraja pe alti asemenea hoti macabri…
GABRIEL TUDOR
Comentarii