Clint, baiatul de 1.000.000 $

          De unde vine numele statuetei aurite?
          
          O teorie spune ca marea actrita Bette Davis numea asa Premiile Academiei de Film, Oscar fiind numele de alint pentru fundul barbatului ei. O a doua teorie spune ca Margaret Herrick, conducatoarea Academiei, a numit statueta astfel pentru ca îi aducea aminte de Unchiul ei, Oscar.

          De unde vine numele statuetei aurite?
          
          O teorie spune ca marea actrita Bette Davis numea asa Premiile Academiei de Film, Oscar fiind numele de alint pentru fundul barbatului ei. O a doua teorie spune ca Margaret Herrick, conducatoarea Academiei, a numit statueta astfel pentru ca îi aducea aminte de Unchiul ei, Oscar. Nu exista pâna azi un consens în privinta teoriei corecte.
          
          Categoric lucru, celor care atribuie statueta aurita le plac biografiile romantate. Anul acesta, printre filmele nominalizate la cea de-a 77-a editie a Oscarurilor, doua au fost filmele care s-au batut în sabiile gustului artistic: Aviatorul, o biografie a unui miliardar excentric, Howard Hughes, si Ray, o alta biografie, de data asta a unui nume mare în muzica, raposatul Ray Charles. Si cum votantii n-au putut desparti apele, ambele filme au fost premiate. Dar cel mai premiat a fost unul care a venit tare din urma, si anume Fata de un milion de dolari, o poveste inspirata dupa romanul semi-autobiografic scris de un antrenor de box, Jerry Boyd, sub pseudonimul F.X. Toole. Dar sa le iau pe rând. Will Smith care a fost premiat sâmbata trecuta cu un „Cesar” de onoare la cea de-a 30-a editie a premiilor cinematografiei franceze, de la teatrul Chatelet din Paris (festivitate la care nu s-a înghesuit nici o televiziune de pe la noi, vorba aia, sa nu-si strice gustul pentru Oscarul de dupa 24 de ore), s-a aratat foarte încântat ca Jamie Foxx a luat un Oscar pentru cel mai bun actor, cu filmul „Ray”, declarând ca Jamie, cu care el a lucrat în urma cu câtiva ani în filmul „Ali” (o alta biografie romantata), merita premiul cu vârf si îndesat. El si-a adus aminte ca în urma cu trei ani fusese nominalizat la Oscar pentru cel mai bun actor, în filmul „Ali”, pentru o performanta aproape similara cu cea a lui Jamie Foxx, numai ca n-a fost sa fie, chiar daca filmele sunt oarecum similare: muzica si Ray Charles înlocuiesc boxul si pe Muhammed Ali.
          
          De la cowboy la antrenor
          
          Cariera longeviva pentru acest actor care a speriat vestul cu westernurile în care a jucat si pe politisti cu stilul lui dur de Dirty Harry! Clint Eastwood, caci despre el e vorba, crede în genele sale, „o sa mai auziti mult de mine” a spus el la ceremonie dupa ce i-a multumit mamei sale de 96 de ani, si la cei 74 pe care i-a împlinit nu doar ca a regizat, dar a si jucat în ultimul sau film, Million Dollar Baby, filmul care i-a luat caimacul „Aviatorului” facut de Martin Scorsese, favoritul din acest an. Patru Oscaruri importante au fost trecute în contul Fetei de un milion de dolari, pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cea mai buna actrita (Hilary Swank) si cel mai bun rol masculin secundar (Morgan Freeman). „A fost o aventura admirabila sa fac acest film în doar 37 de zile si cu niste actori fabulosi”. Filmul nareaza ascensiunea unei tinere boxere (Swank) si a povestii de dragoste platonice cu antrenorul ei mai în vârsta (Eastwood), sub ochii întelegatori ai unui boxer pensionar (Morgan Freeman). Daca pentru Clint Eastwood, Oscarul a venit ca o recompensa pentru lunga sa cariera cinematografica, lui Hillary Swank nu i-a venit sa creada. „Nu stiu ce am facut sa merit eu asta” a zis ea cu lacrimile de rigoare în ochi când a pus mâna pe statueta. Mai ales ca nu era la prima reusita. Actrita a mai luat un Oscar în 2000, daca va amintiti, pentru rolul din filmul „Baietii nu plâng”, dovedind ca a devenit spaima actritelor. Ea o învinge pentru a doua oara pe Annette Bening, care în acest an fusese nominalizata pentru „Being Julia”, intrând, astfel, în foarte selectul si restrânsul club al actritelor care au primit de doua ori în cariera statueta: Elizabeth Taylor, Jane Fonda si Jodie Foster.
          
          Un aviator mult prea subtire
          
          De 11 nominalizari avusese parte filmul lui Martin Scorsese, Aviatorul, despre care se credea ca va triumfa în acest an, împreuna cu regizorul lui care în 30 de ani de cariera nu a primit niciodata Oscarul. Trebuia sa fie anul lui Scorsese, dar n-a fost, iar filmul sau a trebuit sa se multumeasca doar cu niste Oscaruri minore. Australianca de origine, Cate Blanchett a primit premiul pentru cea mai buna actrita în rol secundar si asta pentru ca în film o întrupeaza pe Katharine Hepburn, actrita disparuta în 2003 în vârsta de 96 de ani. Si au mai fost alte patru premii, dar doar pentru decor, costume, montaj si fotografie. Sperantele lui DiCaprio s-au înecat si în acest an, ca si Titanicul, filmul în care era atât de tandru cu Kate Winslet, la prora vasului care urma sa se scufunde. Si ca tot vorbesc de mare, iata ca dupa premiile Goya, unde a ras tot ce i-a stat în cale, Mar a dentro, filmul spaniolului Alejandro Amenabar a triumfat si în America, fiind recompensat cu Oscarul pentru cel mai bun film strain, unde, sa ne amintim, fusesera nominalizate alte patru pelicule: Les Choristes (Coristele), filmul lui Christophe Barratier, As it is in heaven (Cum e în Ceruri), în regia lui Kay Pollak (Suedia), Downfall (Caderea) filmul germanului Oliver Hirschbiegel si Yesterday, regia lui Darrell Roodt (Africa de Sud).
          
          Umor, împunsaturi si aluzii politice
          
          Toata lumea a asteptat sa vada ce porumbel o sa-i iasa pe gura noului prezentator de la Kodak Theatre, actorul de culoare Chris Rock, cel care l-a înlocuit pe Billy Crystal dupa opt ani de prestatii. Chris Rock este cunoscut pentru umorul lui acerb si glumele sale scatologice lansate pe canalul HBO, dar singurul cuvânt mai tare folosit de el duminica seara a fost în fraza „All right! Sit your ass down!” (E-n regula, puneti-va fundul pe scaun!). În rest, elanul lui a fost controlat, dar într-un lung monolog, care aducea mai mult a spectacol one-man-show decât a prezentare de Oscar, n-au lipsit câteva aluzii politice referitoare la locul negrilor în societate si la politica lui George W. Bush. A mai zis ceva si despre o tara care ataca o „republica bananiera” (aluzie la „Banana Republic”, celebra firma de îmbracaminte, dar si la razboiul din Irak) unde nu a descoperit nici un „tricou de distrugere în masa”, dar a amintit si despre absenta din competitie a doua filme de mare succes: documentarul lui Michael Moore, multpremiatul, în Europa, Fahrenheit 9/11 si exceptionalul The Passion of the Christ al lui Mel Gibson. Când a anuntat intrarea în scena a doua „bombas latinas”, adica Penelope Cruz si Salma Hayek, în rochii cu umerii goi si foarte decoltate, nu s-a abtinut sa nu zica: „si acum n-o sa puteti sa va dezlipiti ochii de pe aceste patru prezentatoare…”. Cât despre Oscarul anului viitor, Chris Rock a spus ca îl va prezenta dintr-o parcare. Si ca sa închei într-o nota serioasa, sa mai spun ca Oscarul de onoare a fost atribuit regizorului american Sidney Lumet, azi în vârsta de 80 de ani, celebru prin anii 70, când turna filmele „Dupa-amiaza unui câine” (1975) si „Network” (1976).