Cândva, asa a fost America

          Pe un fundal mustind de sânge si violenta, generate de salbaticia luptelor de strada cu aspect tribal, Martin Scorsese evoca în Gangs of New York nasterea Americii de astazi. Este o poveste lunga – de aproape trei ore – care îi are ca protagonisti pe Leonardo DiCaprio (28 de ani) si Daniel Day-Lewis (45 de ani).

          Pe un fundal mustind de sânge si violenta, generate de salbaticia luptelor de strada cu aspect tribal, Martin Scorsese evoca în Gangs of New York nasterea Americii de astazi. Este o poveste lunga – de aproape trei ore – care îi are ca protagonisti pe Leonardo DiCaprio (28 de ani) si Daniel Day-Lewis (45 de ani).
          
          Legea fundamentala: lupta primitiva pentru suprematie
          
          1846. New York. Cartierul Five Points din Manhattan. Bande de hoti cu alura medievala, prostituate, politisti fara mama, fara tata, politicieni corupti – aceasta este fauna orasului si a strazii. Într-o piateta strategica, bandele de imigranti furiosi si flamânzi îsi disputa suprematia si sunt gata sa-si ucida cu sânge rece adversarul pentru a cuceri o farâma de teritoriu; ei sunt de fapt „parintii” fondatori ai ceea ce avea sa ia denumirea de America strazii, populata de mafia italiana, banditii negri si criminalii portoricani.
          Acesta este mediul în care Martin Scorsese îsi tese filmul Gangs of New York, asteptat mai bine de doi ani de catre public pentru a fi lansat în cinematografe. Regizorul readuce pe pânza un fragment aproape uitat din istoria Americii, perioada în care violenta extrema, rasismul si puterea malefica a gangsterilor de strada guvernau societatea care îsi cauta un fagas propriu de afirmare.
          Înca din 1840, populatia New York-ului începe sa creasca într-un ritm galopant. Dupa foametea din Irlanda, emigrarea saracilor lipsiti de orice speranta de supravietuire în propria lor tara se înmulteste cu zece. Cei mai multi dintre nou sositii în America se opresc în zona dintre port si cartierele „de vaza” de pe Wall Street, adica în Five Point, prada razboiului dintre gangsteri.
          Refuzând invazia emigrantilor catolici, seful „Nativilor Americani” – William Cutting (Daniel Day-Lewis) – îsi trimite oamenii împotriva celor din „Dead Rabbits” (iepuri morti), adica împotriva irlandezilor care îl urmeaza pe parintele Vallon (Liam Neeson). Lupta dintre cele doua grupari se desfasoara dupa „regulile” unui primitivism greu de imaginat pentru americanii zilelor noastre – descendenti ai generatiei de atunci ! – si Cutting iese învingator, ucigându-l pe Vallon sub ochii fiului lui.
          Saisprezece ani mai târziu, Amsterdam Vallon (Leonardo DiCaprio) revine în mizerabilul cartier suprapopulat, Five Points, pentru a razbuna moartea tatalui sau. Rabdator, el se înroleaza mai întâi în trupele „Nativilor” si face tot posibilul sa intre în gratiile lui Cutting, timp în care, paradoxal, se ataseaza afectiv de el. Planul de razbunare se complica asadar: tânarul va trebui sa lupte nu doar cu barbatul care desi i-a ucis tatal a devenit pentru el un fel de tata adoptiv, ci si cu puterea de fascinatie pe care acesta o are asupra sa.
          Dar, în acelasi timp, Statele Unite se afla în pragul razboiului de secesiune iar emigrantii invadeaza docurile, în cautarea visului american. Reforma militara se plateste cu vieti omenesti. Conscriptia fortata a imigrantilor saraci, combinata cu tensiunea rasiala si nationalismul, este sursa unor proteste violente, cele mai sângeroase cunoscute vreodata de New York; revolta cunoscuta sub denumirea „Draft Riots” a facut de exemplu 1.200 de morti si 10.000 de raniti… Pe acest fond se desfasoara si duelul ucigas dintre Amsterdam Vallon si William Cutting.
          
          Pacatul originar al mortii
          
          Martin Scorsese, de al carui nume se leaga deopotriva creatii celebre cum ar fi Taxi Driver, Mean Streets, New York, New York sau Vârsta inocentei, stie cum sa-l implice pe spectator în atmosfera filmului sau si îl face sa plonjeze într-o lume zgomotoasa si furioasa, marcata de pacatul actului ucigas la ordinea zilei, de fapt o societate surprinsa în „chinurile facerii”. Fauna New York-ului de acum 150 de ani are ceva din oamenii cavernelor si din Mad Max si a fost imaginata de decoratorul italian Dante Ferretti. În orasul condus de politicieni corupti pâna în maduva oaselor, în care totul e de cumparat, pâna si cadavrele, oamenii se ucid între ei dupa bunul plac, îsi dau în cap unul altuia cu ce au la îndemâna – cu toporul, cu securea, cu orice alt obiect bun de lovit. Bântuie pe strazi raspândind groaza, chefuiesc în stil grobian, fumeaza opium în pagodele chinezesti. În ceea ce priveste grupurile armate, acestea au propriul lor argou, propriile lor semne de recunoastere si, evident, propriul cod de onoare.
          
          O gestatie de 40 de ani
          
          Pentru a da viata acestui proiect si pentru a-l aduce pe ecrane, cineastului american i-au trebuit 40 de ani. Cel mai dificil lucru a fost reconstituirea completa a New York-ului din epoca respectiva. Abia în anul 2000 realizatorul miticului Taxi Driver a reusit sa deschida portile studiourilor Cinecitta din Roma, unde filmul a fost turnat, de la cap la coada, într-un decor de un realism care taie respiratia oricui.
          Rezultatul recompenseaza lunga perioada de gestatie a filmului care reuseste sa faca o fresca precisa a fatetei inedite a New York-ului si implicit a acelei Americi care îsi cauta identitatea folosind reguli crude de joc: „care pe care”. Astfel, creatia lui Scorsese este valoroasa pe de-o parte pentru interesul istoric pe care îl suscita, iar pe de alta parte pentru maniera în care a fost realizata, mâna sigura de maestru simtindu-se în fiecare secunda, pâna la cel mai mic detaliu. Si, nu în ultimul rând, distributia atrage deopotriva.
          
          Un alt DiCaprio
          
          Martin Scorsese a avut ambitia sa arate lumii întregi si mai ales criticilor ca actorul ales de el pentru rolul lui Amsterdam Vallon – alias Leonardo DiCaprio – are si alte valente actoricesti decât cele din Titanic. Ce-i drept, si partenerul sau de film – Daniel Day-Lewis – a avut darul sa-l puna în valoare pe tânarul DiCaprio, facându-i loc, cu generozitate, în aura talentului sau confirmat de multe ori (Piciorul meu stâng, În numele tatalui). Criticii l-au aplaudat de data aceasta pe Leo, dar au dat Cezarului ce-i al Cezarului, sustinând ca Daniel Day-Lewis este cel care duce filmul în spate, arzând ecranul cu privirea sa otelita.