Nu este Casablanca, nu e nici macar Pe aripile vantului dar cu siguranta o sa placa firilor romantice. Si chiar si cei ce considera ca au depasit varsta tandreturilor – desi iubirea nu are varsta, nu-i asa? – vor privi acest film cu emotie si nostalgie. Australia, o pelicula in care Nicole Kidman isi demonstreaza inca o data clasa, este cu adevarat un film de privit si de admirat.
Un film in care personajul principal este… peisajul!
Poveste epica de profunzime, filmul lui Baz Luhrmann are toate atuurile necesare pentru a beneficia, anul viitor, de un Oscar: o tema generoasa, grandoare, un scenariu de exceptie, semnat de David Hare, si actori pe masura – singurul minus ar fi, poate, durata prea lunga (165 minute), criticata de multi dar desigur ca ea nu va fi un inconvenient pentru firile romantice, care ar vrea ca superba idila sa nu se mai termine… Un film nu doar despre iubire ci si despre spiritualitate, lacomie, ambitie, discriminare si razboi. Surpriza placuta se numeste Brandon Walters, un pusti aborigen de 12 ani, veritabil liant al intregii actiuni, prin ochii caruia spectatorul asista la aceasta veritabila fresca a societatii australiene din timpul celui de-al doilea razboi mondial.
In plus, adevarata vedeta a filmului ar putea fi considerata nu Nicole Kidman si nici partenerul ei, chipesul Hugh Jackman – votat recent drept cel mai sexy barbat in viata! – ci peisajul australian. Peisaj pe care Luhrmann a stiut sa-l puna in evidenta ca nimeni altul. Imaginile sunt grandioase, capabile sa-ti taie rasuflarea; stanci salbatice, pamantul arid, de culoarea aramei, in contradictie cu suvoaiele vijelioase de apa, turmele nesfarsite de vaci, starnind nori de praf, apusul de soare fascinant, toate se impletesc intr-un veritabil poem de slava adus frumusetii naturii.
Calatorie catre origini
Eroina principala este Sarah Ashley, o tanara aristocratica britanica, crescuta in atmosfera glaciala a Albionului care, banuind ca risipitorul ei sot vrea sa vanda ultima lor proprietate, Faraway Downs, din Australia, hotaraste sa ia haturile in mana ei. Ea merge la Antipozi si descopera, prin intermediul unui baietel aborigen deosebit de istet si simpatic, Nullah, ca arendasul Neil Fletcher, planuieste in secret sa puna mana pe pamanturile ei, impreuna cu magnatul King Carney, un „rege al vacarilor” locali.
Pentru a-si salva averea, Sarah, transformata din aristocrata scortoasa intr-o „cowgirl” temerara, accepta sa plece alaturi de fermecatorul vacar – „The Drover” – interpretat de Hugh Jackman (desprins parca din seria Harlequin), intr-o calatorie periculoasa, de-a lungul Australiei de nord, spre Darwin, unde urmeaza sa vanda armatei turma ce numara aproape doua mii de vite, inainte ca maleficul Carney sa poata vinde vitele sale. Cei trei – Sarah, Drover si Nullah sunt insotiti de o banda de neispraviti si vegheati ca o umbra de un misterios vraci aborigen, King George, puntea de legatura intre civilizatia moderna si natura. Dar, odata ajunsi, haosul patrunde in viata lor, in urma bombardamentului japonez asupra orasului Darwin – eveniment real, petrecut in cursul celui de-al doilea razboi mondial.
Turistii, imbiati sa vada filmul si sa viziteze Australia!
Initial, din distributia filmului trebuia sa faca parte Russell Crowe, care a negociat multa vreme cu Luhrmann dar de fiecare data a aparut un alt proiect, impiedicandu-l sa-si dea acceptul. In cele din urma, regizorul a renuntat la el, inlocuindu-l cu o stea in plina ascensiune, Hugh Jackman. Kidman, prima aleasa pentru rolul principal, nu doar din pricina talentului ei ci si pentru ca este australianca si familiarizata cu locurile, a trebuit insa sa invete sa mane vitele, sa calareasca si sa duca viata grea a vacarilor, ca o adevarata „cowgirl”.
Misiunea ei nu a fost usoara, fiindca din cauza temperaturilor ridicate, de peste 40 de grade, la care se filma zilnic, frumoasa actrita a lesinat, la un moment dat, in timp ce se afla pe cal. In plus, platoul de filmare a trebuit inlocuit cu un altul, pentru care s-au cheltuit cateva milioane de dolari (filmul a avut in total un megabuget de 130 milioane!), dupa ce la Faraday Downs a avut loc o ploaie torentiala grozava – prima in decurs de jumatate de secol! – care a transformat totul intr-o intindere de noroi!
Un amanunt care ar trebui luat in seama si de producatorii nostri de film, ca si de autoritati, ar fi acela ca autoritatea de turism australiana a investit peste un milion de dolari intr-o campanie de popularizare a acestei pelicule in Statele Unite, Japonia, Coreea de Sud si Europa, lansand o campanie intitulata „See the Movie, See the Country”, in care vizitatorii sunt invitati sa vada locurile de-a dreptul paradisiace unde s-a filmat „Australia”, sugerand turistilor o aventura reala, intr-o excursie de neuitat prin pustiurile si desisurile de la capatul lumii. De altfel, se spera ca acest film va atrage in Australia mult mai multi straini decat a facut-o in 1986 „Crocodile Dundee”.
GABRIEL TUDOR
Comentarii