Muzeul National al Banatului (MNB) din Timisoara expune piese de patrimoniu din colectiile proprii, reunite în „Jocuri cu zaruri” din secolele XVI-XVII, care pot fi vizitate pâna la sfârsitul lunii ianuarie.
Primul joc de noroc cunoscut în istorie este un joc cu zaruri jucat cu „astragalus”, precursorul zarurilor de astazi, iar în mormintele egiptene datând din anii 3500 î.Hr. au fost descoperite picturi care ilustreaza aceste jocuri.
„Jocul cu astragalii este cunoscut înca din preistorie si Antichitate, iar de-a lungul timpului a trecut prin numeroase variante. Pentru acest joc a fost utilizat osul de la articulatia membrelor posterioare ale animalelor mici (cel mai frecvent oi, capre, porci), denumit astragal sau talus, un os de forma cuboida cu sase fete. Oasele erau folosite fie în starea lor originala, fie prelucrate. Jocul presupunea aruncarea lor în aer si prinderea lor pe spatele mâinii sau erau lasate sa cada, piesele fiind apoi interpretate în functie de fata orientata în sus. În diferitele perioade istorice, astragalii erau folositi si ca amulete sau pentru a prezice viitorul”, explica Zsuzsanna Kopeczny, arheolog al Muzeului National al Banatului.
Piesele respective au fost folosite ca zaruri si dateaza din perioada stapânirii otomane (1552-1716). Zarurile au fost descoperite în anul 2012 cu ocazia sapaturilor arheologice efectuate în curtea Castelului Huniade din Timisoara. Ele au apartinut soldatilor care aveau ca sarcina apararea fortificatiei, iar arheologii MNB nu exclud posibilitatea ca ei sa le fi confectionat, alaturi de piese fiind gasite si altele neprelucrate, informeaza Agerpres.
Oasele au fost perforate, iar gaurile de pe cele patru fete ale pieselor au fost umplute cu plumb, obtinându-se astfel diferite combinatii de puncte. „Aceste tipuri de descoperiri sunt deosebite, deoarece ne dezvaluie informatii despre un aspect mai putin cunoscut al vietii oamenilor din trecut si anume modul în care îsi petreceau timpul liber, dar si despre inventivitatea lor. În tabloul intitulat «Jocuri de copii», Peter Bruegel cel Batrân (1525-1569), renumit artist al Renasterii flamande, pe lânga multe altele, a ilustrat si jocul cu astragalii”, a adaugat Zsuzsanna Kopeczny.
Grup statuar inaugurat în Cotroceni
O ceremonie de dezvelire a grupului statuar Lovinescu-Ierunca, realizat de sculptorul Virgil Scripcariu, s-a desfasurat în luna decembrie 2023, în cartierul Cotroceni, la intersectia dintre str. Dr. Grigore Romniceanu si str. Dr. Petre Herescu.
Filosoful Gabriel Liiceanu a elogiat personalitatea celor carora le este dedicat ansamblul statuar Monica Lovinescu si Virgil Ierunca, cei care în anii comunismului „ne-au vorbit raspicat” la Europa Libera. „Monica Lovinescu si Virgil Ierunca au patruns în constelatia noastra umana, mai întâi ca voci. Ei devenisera o functie. Erau razbunarea partii noastre care nu mai ajungea sa se rosteasca. Ce cuplu formidabil au alcatuit ei cu noi. Istoria ne transformase în infirmi ai expresiei. Ei ne înapoiau darul cuvintelor. Ce terapie formidabila a însemnat pentru noi prestatia lor. Sa am curajul sa întreb ce am fi fost fara ei? N-a venit oare momentul? Macar acum, la centenarul nasterii Monicai Lovinescu, sa ne aducem aminte cât de mult le datoram celor doi si cât de putin le-am onorat memoria. Înainte de 1990, au vorbit ei, în timp ce noi taceam si înghiteam pe nemestecate cuvinte prostituate si minciuni. Ploua cu ele peste noi, de dimineata si pâna seara. Iar noi, singuri, nu le puteam opune nimic. Noi vorbeam în soapta, ei raspicat si plateau, din când în când, curajul lor. Doi oameni împotriva unei Securitati de 14.000 de angajati. (…) si a venit rândul nostru sa vorbim. Si astazi vom vorbi prin acest monument de for public”, a spus Liiceanu.
Scriitorul a dezvaluit faptul ca una din figurile „harpiilor” din pomul ce face parte din ansamblul statuar îl înfatiseaza pe academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici, cunoscut ca informator al Securitatii, celelalte fiind oameni din aparatul de represiune comunista „care au avut de-a face cu infiltrarea Europei Libere”, informeaza Agerpres.
Evenimentul, la care sculptorul Virgil Scripcariu a pledat pentru deschiderea autoritatilor spre arta monumentala de for public realizata de artisti plastici contemporani, a încheiat anul dedicat împlinirii a 100 de ani de la nasterea Monicai Lovinescu, ansamblu de evenimente initiat de Gabriel Liiceanu.
NICUSOR DINCA
Comentarii