Sectia de Etnografie a Muzeului Judetean Mures a refacut expozitia „La bâlci. Târgurile muresene si lumea rurala” dupa un concept modern, îmbinând piese de muzeu cu un material vizual vast, constând din compilatii fotografice realizate din imagini de arhiva.
„Tematica a mers în principal pe târgurile anuale începând din perioada interbelica. Ambientul compus din postere, realizate în mare parte prin prelucrari fotografice de tip colaj, are un caracter preponderent ilustrativ, fiind conceput pentru a reda într-un mod expresiv atmosfera si activitatile specifice târgurilor interbelice din regiune”, a declarat cercetatorul Laura Pop.
Expozitia ilustreaza dinamica schimburilor comerciale si culturale dintre mediul rural si cel urban, precum si între diverse zone etnografice ale judetului Mures, care aveau loc cu precadere în cadrul târgurilor anuale, al bâlciurilor sau al asa-numitelor „târguri de tara” din perioada interbelica.
Aceste bâlciuri functionau si ca spatii de întâlnire, negociere, de circulatie a bunurilor, dar si de cultivare a traditiilor.
„Orice târg anual începea cu târgul de animale, animalele fiind marfa cea mai vânduta si cea mai valoroasa în perioada respectiva. Dupa aceea, ultima zi era ziua târgului de marfuri, târgul unde lumea venea nu numai sa vânda, ci si sa cumpere. Dar de fapt veneau mai mult sa se distreze, sa socializeze. Asa ca am început, desigur, cu mersul la târg – cum se mergea la târg, cu carul, cu caruta, cu desagii în spate, cu caruciorul si asa mai departe. Dupa aceea urmeaza târgul de animale, unde am încercat sa exemplificam cu piesele care se vindeau – atât cu postere care arata aspectul târgurilor de animale, dar si cu accesoriile, de exemplu harnasamente, potcoave, clopote etc. Târgul de animale si cele de cereale cumva functionau în paralel, dar în locuri diferite”, a aratat cercetatorul.
În perioada interbelica, târgurile anuale se derulau sezonier – iarna, primavara, vara si toamna – si durau mai multe zile, în functie de importanta localitatii, iar fiecare zi era dedicata unui târg anume.
„Structura expozitionala este gândita pe tipurile de piete si târguri: târgul de animale, târgul de cereale, târgul de marfuri si bazarul. Pe lânga târgurile anuale, mai erau târgurile saptamânale si pietele agroalimentare zilnice, multe dintre ele pastrate pâna în zilele noastre. Târgurile saptamânale erau astfel organizate încât sa asigure un circuit comercial continuu în regiune, în fiecare zi fiind desfasurat un târg în localitatile mari din zona”, a declarat Laura Pop. Din expozitie nu lipsesc instrumentele vechi de masura folosite pentru masura cerealelor, precum mierta, ferdela, litra si cupa, dar si alte instrumente de masura de capacitate folosite în trecut.
„Dupa aceea urmeaza un modul special pentru instrumentele de masura – cântarul clasic, balanta, cântarul asimetric de tip roman si cântarele mai nou aparute. Cea mai mare parte a ex-pozitiei este dedicata târgului de marfuri, pentru ca sunt si mai multe piese din colectia noastra care pot fi expuse. La târgul de marfuri veneau atât taranii cu produsele lor sa le vânda, dar si mestesugari. Mai ales mestesugarii si negustorii veneau cu marfuri. Si aici avem de exemplu vasele din lemn, din doage, tot ceea ce avea nevoie taranul în gospodarie, de la galeata de muls, sustare, la fedelese. Dupa aceea urmeaza uneltele agricole, marfurile mesterilor olari cu ceramica specifica, atât din zona noastra, cât si din alte centre din Transilvania, mesterul caldarar rom, apoi împletiturile si maturoaiele, produsele de îmbracaminte care se vindeau la târg, palarii, palarii din fetru, palarii din paie, naframi, diverse tipuri de tesatura”, a precizat cercetatorul muzeal.
Expozitia pune în valoare si dimensiunea sociala a târgurilor, evidentiind momentele de interactiune a participantilor, conversatiile, întâlnirile tinerilor, precum si atmosfera de sarbatoare din ultima zi a târgului, când diferitele activitati distractive completau activitatea comerciala.
„Avem diverse piese care se vindeau în târg, fie piese uzuale, dar mai ales suveniruri, chiar niste paretare cu mesaje, pentru ca am aflat de la femeile din Gurghiu ca la Târgul Fetelor de la Gurghiu se vindeau astfel de paretare scrise, pe care dupa aceea ele le brodau cu tot felul de mesaje de drag. De obicei feciorii le cumparau fetelor astfel de paretare ca sa le dea de lucru, dar si sa le transmita mesaj. De exemplu: «Pasarile ciripesc, eu pe tine te iubesc» sau alte mesaje de genul acesta”, a precizat Laura Pop.
Muzeul se afla în Palatul Toldalagi (Piata Trandafirilor nr. 11, Târgu Mures), unul dintre cele mai însemnate monumente ale orasului, datând din secolul al XVIII-lea.
NICUSOR DINCA
Comentarii