La editura Humanitas Fiction, în colectia Raftul Denisei, a aparut la începutul acestui an romanul lui Ismail Kadare, Firmanul orb (în traducerea lui Marius Dobrescu). „Sub forma unor metafore extrem de puternice, precum legea absurda a orbirii tuturor celor suspectati ca ar avea darul deochiului sau construirea, în palimpsest, a Hagiei Sofia peste vechea biserica crestina, Kadare spune povestea unei lumi pline de cruzime, dar si de farmecul specific al tarâmurilor atât de încercate, încât istoria lor pare sa tina de ordinul miticului si fantasticului.
Parabole ale conditiei umane, cele cinci nuvele istorice din acest volum dezvaluie aceeasi scriitura profetica, epica a lui Ismail Kadare, care are în centru tinutul sau natal: Albania. Un tinut al unei multitudini de popoare, limbi si religii care incarneaza tragedia unei uri legendare. O lume deopotriva parfumata, senzuala si de o violenta teribila se descopera treptat în cele cinci nuvele din acest volum, caracterizat prin tensiune dramatica, atmosfera de basm oriental si erotism difuz.
De la imaginea emblematica a Bisericii Sfintei Sofia, a carei frumusete îi face pe cuceritorii Constantinopolului sa nu o distruga, pâna la un vis de sultan furat din palatul acestuia, o lume a cruzimii si superstitiei se dezvaluie cititorului. În puternicul Imperiu Otoman, teroarea e cuvântul de ordine, manifestata în toate formele sale – de la violenta direct exercitata la variantele sale mai subtile, suspiciunea si nesiguranta, caci hotarârile sultanului sunt întotdeauna imprevizibile si chiar si cel mai aprig tortionar se poate converti pe neasteptate în victima. La granita dintre real si fantastic, nuvelele din Firmanul orb îl confirma pe Ismail Kadare din cele mai puternice naratiuni ale sale”. Iata si o scurta proba de stil: „Vizirii se trezeau unul dupa altul. Desi niciodata nu dormisera atât de aproape unul de celalalt (cortul ministrului de razboi era aproape lipit de cel al ministrului afacerilor externe, iar acesta din urma, la numai doi pasi de cel al marelui vizir, ceea ce facea si mai concreta ierarhia), era normal, ca în orice stat bine închegat, ca ei sa se trezeasca din somn în ordinea rangurilor. Era în data de 30 mai, albastrul cerului sclipea de-ti lua ochii si, în afara de asta, cei mai multi dintre ei erau convinsi ca, odata cu Constantinopolul, se prabusise întreaga crestinatate, asa încât vestea ca marele vizir se trezise deja, în vreme ce ei erau înca în asternut, nu li se parea cine stie ce”.
Ismail Kadare s-a nascut la Gjirokastra, în Albania, în 1936. A absolvit filologia la Tirana si si-a continuat studiile la Institutul de Literatura Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspiratii juvenile, caruia îi urmeaza în 1957 un al doilea, Visari. Trecerea la proza o face în 1963 cu romanul Generalul armatei moarte, care-i aduce notorietatea internationala.
În anii urmatori publica romane si numeroase volume de povestiri, dobândind o reputatie greu de egalat în lumea literara. Se stabileste în Occident, dar în 2001 Kadare se întoarce în Albania, unde continua sa scrie romane care se bucura de succes. Pe 1 ianuarie 2016, statul francez i-a conferit Legiunea de Onoare, în grad de Comandor. Opera sa, nominalizata frecvent la Premiul Nobel, este tradusa în peste patruzeci de tari.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii