• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 20 martie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
vineri, 20 martie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Zeita de Draguseni

Zeita de Draguseni

29 martie 2021
in Blitz
A A

Putina lume stie ca in patrimoniul Muzeului Judetean din Botosani se afla o statueta neolitica cu o vechime de aproximativ 6.500 de ani, considerata „una dintre cele mai frumoase capodopere inchinate femeii-mama”, botezata cu numele de „Venus de la Draguseni”.

 Este vorba despre o statueta antropomorfa cu caractere unice in lume, care a fost descoperita pe raza localitatii Draguseni din judetul Botosani, in situl arheologic Ostrov.

 Povestea descoperirii ei este si ea spectaculoasa: „In anul 1964, pe dealurile din jurul localitatii botosanene Draguseni, un grup de copii a gasit in brazda intoarsa de plug un idol de lut, cu incizii de o maiestrie rara. Copiii au prezentat statueta profesorului lor de istorie, Artur Crasmaru, un impatimit al arheologiei, iar acesta si-a dat seama ca are in fata o zeita; era, in fapt, un simbol al fertilitatii si fecunditatii din cadrul culturii Cucuteni”, scrie revista Historia.

 Vorbind despre Venus de la Draguseni, istoricul Gheorghe Median, fost muzeograf la Muzeul Judetean Botosani, declara pentru Agerpres: „Daca neoliticul romanesc iese prin ceva in evidenta, iese atat prin ceramica lui, cat si prin reprezentarile antropomorfe.

 Ceramica este celebra, ceramica pictata, iar printre reprezentarile antropomorfe, cea mai importanta, celebra, unica in lume este o statueta descoperita la Draguseni, intrata in circuitul turistic si informational istoric cu numele de Venus de la Draguseni. Aceasta statueta este extraordinara pentru ca ea exprima ceea ce se intampla in neolitic, este vorba despre cultul fecunditatii, statueta avand cam 20 de centimetri inaltime, reprezinta o silueta feminina, cu coapsele foarte dezvoltate, ceea ce semnifica faptul ca reprezinta mama care da nastere copiilor si perpetueaza specia.

 Este foarte interesant ca aceasta statueta sigur e cea mai mare descoperita pe teritoriul Romaniei, dar are si simboluri de alta natura. Este si decorata, de jur imprejurul gatului are niste semne care ar fi semnificat margelele probabil, pe care le purta, si fata extrem de mica. Are ochi si nas incat ai impresia ca vezi intr-adevar o persoana vie, o reprezentare a unei personalitati pe care poate ai cunoscut-o sau poate ti-ai imaginat-o.

 Vorbind despre aceasta Venus, arheologul Adela Kovacs de la Muzeul Judetean Botosani, afirma ca este vorba despre „o femeie intr-o pozitie de prestigiu, intr-o pozitie de putere, cu un statut social superior”.

 Pe cat este de frumoasa, de deosebita, de valoroasa, Venus de la Draguseni a fost multa vreme nepusa in valoare de autoritati, fiind foarte putin expusa publicului. Abia dupa participarea la expozitii pe mai multe continente, lumea si-a dat seama de valoarea ei.

 De-abia dupa 1989, zeita a capatat faima pe care o merita, asta dupa ce a participat la numeroase expozitii internationale dedicate neoliticului romanesc: in SUA, Marea Britanie, Grecia si China. La New York si la Oxford, de pilda, a fost simbolul celor doua expozitii.

 Declarata azi Tezaur, zeita „este cea mai frumoasa statueta cucuteniana descoperita pe teritoriul Romaniei”, dupa cum afirma chiar  directorul Muzeului Judetean din Botosani, Aurel Melniciuc, care aminteste ca patrimoniul Muzeului Judetean Botosani numara, daca ar fi sa vorbim doar despre colectia de arheologie, un numar de peste 19.500 piese.

 Si, un lucru si mai putin cunoscut, este faptul ca, dupa ce a fascinat publicul de pe doua continente, azi o copie a splendidei statuete Venus de la Draguseni se afla la Muzeul Popoarelor din Mexic.

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

Documentarul “Colectiv”, primul film romanesc nominalizat la Oscar

Urmatorul Articol

Rasul vindeca inima

Articole Similare

Blitz

„Cu ochii larg închisi”

16 martie 2026

Când Stanley Kubrick a lansat „Cu ochii larg închisi” în 1999, filmul...

Blitz

Mysteria Residentiae Rhédey

16 martie 2026

Asociatia de promovare a judetului Mures ca destinatie turistica, Visit Mures, a...

Blitz

Actori care si-au dat afara colegii de pe platourile de filmare!

9 martie 2026

În lumea plina de paiete sclipitoare a Hollywood-ului si a televiziunii, chimia...

Blitz

Autobuzul „MARTA”

9 martie 2026

Initiatorii proiectului de construire a replicii autobuzului etajat „MARTA”, fabricat la Arad...

Blitz

Când „chimia” dintre cupluri se transforma în magie

2 martie 2026

Exista o fascinatie veche a publicului pentru cuplurile de actori care, odata...

Blitz

Expozitii dedicate Martisorului

2 martie 2026

Traditionalul Târg al Martisorului este organizat saptamâna aceasta, de miercuri pâna duminica,...

Urmatorul Articol

Rasul vindeca inima

Piramidele din Desertul Nubiei

Mary Cassatt, impresionismul feminin

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

12 martie 1930 – „Marsul Sarii”

16 martie 2026

Cunoscut sub denumirile Salt Satyagraha sau Dandi Satyagraha, „Marsul Sarii” a fost...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Îmbunatatirea imunitatii prin alimentatie

16 martie 2026

Indiferent de perioada anului, dar în special în lunile reci sau de...

Citeste mai departe
Femina Club

Ritualul buzelor stralucitoare

16 martie 2026

Specialisti din sfera frumusetii feminine ne sugereaza pasii corecti ce ar trebui...

Citeste mai departe
Femina Club

Rulouri cu crema de brânza

16 martie 2026

Aluat: o cana untura, 500 ml lapte, o lingura zahar, o lingura...

Citeste mai departe
Horoscop

Horoscopul saptamanii: 16-22 martie 2026

16 martie 2026

BERBEC 21.03-20.04: S-ar putea sa va simtiti iritati, nelinistiti si parca nu...

Citeste mai departe
Istorii

Manusile care au revolutionat chirurgia

16 martie 2026

La sfârsitul secolului al XIX-lea, chirurgia moderna începea sa iasa dintr-o era...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.