Aparent, in plina sanatate, pacientul acuza o durere puternica aparuta, asa, ca din senin, in zona toracelui (retrosternal), in vreme ce depune un efort fizic, durere care cedeaza rapid in stare de repaus. Cauza este cantitatea redusa de sânge, deci, de oxigen, care ajunge la muschiul inimii in timpul efortului. Explicatia consta in aceea ca substratul nutritiv, care asigura energia necesara contractiei cardiace, suporta o ardere incompleta, fapt pentru care apar unii produsi ce irita fibrele nervoase ale cordului.
Deficienta in privinta irigarii muschiului inimii se datoreaza strâmtorarii arterelor coronare, ale caror pereti sunt supraincarcati din pricina colesterolului. Aceste depozite de grasimi genereaza ateroscleroza. Mai frecvent insa boala poate cuprinde si vasele cerebrale, periferice sau de la nivelul altor organe. ~n timpul efortului fizic, al emotiilor, miocardul solicita cantitati crescute de sânge, incarcate cu prea mult colesterol. Vasele coronare pot suporta insa si spasme ce reduc astfel si mai mult cantitatea de sânge care le iriga.
Asa se face ca durerea anginoasa se poate declansa din acest motiv chiar in stare de repaus. Criza dureaza câteva minute, in aceste situatii, imediat i se va administra, bolnavului, sublingual, nitroglicerina. Efectul medicamentului trebuie sa fie rapid. Este important de stiut ca durerea anginoasa prezinta adesea iradieri in partea superioara a bratului stâng, in maxilarul inferior stâng si in spate, catre omoplat.
Si totusi, angina pectorala nu este o boala, este un simptom al cardiopatiei ischemice dureroase, generata de ateroscleroza vaselor coronariene. Profilaxia acestei boli se incepe inca din anii copilariei, prin adoptarea unui regim de viata ponderat si rational, pentru ca formarea placilor de aterom in peretii vaselor sangvine este lenta si se instituie treptat, in zeci de ani uneori. Iata motivele pentru care familia trebuie sa isi asigure ei si copiilor o alimentatie saraca in grasimi animale si dulciuri, sa combata tendinta catre fumat – acest obicei fiind unul dintre factorii de risc major al bolii. In toate situatiile insa sunt de preferat mersul pe jos, excursiile si drumetiile in zone impadurite si fara noxe.
Odata instalata, cardiopatia ischemica dureroasa, bolnavul va trebui sa limiteze efortul fizic (ridicarea de greutati, tractiunea, impingerea acestora), in astfel de situatii fiind foarte periculos pentru muschiul cardiac. Mai mult, trebuie pastrata o greutate ideala, trebuie evitat stresul si traumele psihice.
In general, in tratamentul medicamentos se recomanda vasodilatatoarele coronariene. In toate cazurile de cardiopatie ischemica, schema de tratament o va stabili numai medicul cardiolog sau internist, aceasta fiind diferita de la bolnav la bolnav.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii