Diabetul de tip 1
Diabetul este una dintre bolile considerate a avea tendinte epidemice la începutul acestui mileniu. Favorizata de sedentarism, obezitate, stres, poluare, boala diabetica este consecinta unei tulburari de metabolism; în mod normal, sistemul digestiv transforma o parte din continutul alimentelor ingerate în glucoza, un fel de zahar care patrunde apoi în circuitul sangvin si transportat la nivelul celulelor care, pentru a furniza energie organismului, au nevoie de acest „combustibil”.
Diabetul de tip 1
Diabetul este una dintre bolile considerate a avea tendinte epidemice la începutul acestui mileniu. Favorizata de sedentarism, obezitate, stres, poluare, boala diabetica este consecinta unei tulburari de metabolism; în mod normal, sistemul digestiv transforma o parte din continutul alimentelor ingerate în glucoza, un fel de zahar care patrunde apoi în circuitul sangvin si transportat la nivelul celulelor care, pentru a furniza energie organismului, au nevoie de acest „combustibil”. Glucoza, ca sa fie acceptata de celule, are nevoie însa de un însotitor, adica de insulina, care este fabricata de pancreas. În cazul diabetului, pancreasul nu mai produce cantitatea de insulina capabila sa faca fata întregii cantitati de glucoza (diabetul de tip 1) sau organismul nu mai raspunde corect la insulina produsa (diabetul de tip 2). În ambele tipuri de diabet glucoza patrunde în celule în cantitati limitate, în timp ce o parte din „zahar” se acumuleaza în sânge, apoi se revarsa în urina si este eliminat din organism fara sa fie folosit. Amândoua tipurile de diabet pot duce în timp la complicatii – boala cardiaca, insuficienta renala, afectari ale nervilor, orbire etc. Explicatia acestor probleme de sanatate complementare diabetului consta în afectarea vaselor sangvine ale corpului.
Statisticile arata ca diabetul de tip 1 reprezinta unu din 10 cazuri de diabet; este cunoscut si sub denumirea de diabet zaharat insulino-dependent sau diabet juvenil si se declanseaza de obicei înaintea vârstei de 30 de ani. Bolnavii de diabet de tip 1 trebuie sa primeasca zilnic insulina, pe tot parcursul vietii. Simptomele pot debuta brusc si se manifesta prin sete excesiva si nejustificata, urinare frecventa, senzatie de foame acuta, pierdere în greutate, oboseala fizica si psihica.
Diabetul de tip 2
Este forma cea mai frecventa de diabet. Este numit si diabetul zaharat noninsulinodependent sau diabetul aparut la adult, în general dupa vârsta de 40 de ani. În functie de caz, tinerea bolii sub control consta în dieta speciala si regim de viata echilibrat, la care se adauga (sau nu) administrarea de medicamente (suplimente de insulina). În ceea ce priveste simptomele debutului bolii, acestea sunt destul de perfide; multi bolnavi cu diabet de tip 2 au foarte putine sau chiar nici un simptom. Oricum, simptomatologia se dezvolta lent si consta în: sete si urinare mai frecventa decât în mod obisnuit, vedere încetosata, infectii urinare repetate, cicatrizare greoaie a ranilor, nervozitate, ameteli, pierderea treptata a sensibilitatii la mâini si la picioare. Cum se tine boala sub control?
Controlul diabetului consta în mentinerea permanenta în echilibru a metabolismului, altfel foarte fragil si vulnerabil la orice abatere. O cantitate prea mica sau prea mare de alimente la o masa, consumul unui aliment incompatibil cu diabetul, orice alta boala, stresul excesiv, suprasolicitarea fizica… toate pot afecta în sens negativ nivelul zaharului în sânge. Exista însa si reversul, cel al unui regim de viata favorabil:
Dieta
Este piatra de temelie în controlul diabetului si are câteva reguli de baza.
1. Respectarea unui program. Indiferent de cât de încarcat este programul zilnic, acordati-va timp pentru trei mese, ideal la ore fixe. Nu faceti rabat nici de la cantitatea de alimente si felul lor. În cazul în care luati medicatie orala antidiabetica sau va administrati insulina, nu uitati nici de gustarile care de obicei se recomanda între mese.
2. Limitarea consumului de alimente bogate în grasimi. Chiar daca unele alimente sunt tentante, nu uitati ca în ce va priveste sunt rele, nu bune. Reduceti cantitatea de grasimi la mai putin de 30% din hrana zilnica. Produsele lactate sunt înselatoare, asa ca asigurati-va ca au un continut scazut de grasimi.
3. Consumul de alimente bogate în fibre vegetale. Introduceti în meniul zilnic o cantitate cât mai mare de legume, zarzavaturi, fructe proaspete si cereale integrale. Acestea au un continut scazut în grasimi, dar sunt bogate în vitamine si minerale.
4. Controlul aportului de proteine. Limitati consumul de carne la aproximativ 170 g zilnic. Va va ajuta sa mentineti si colesterolul în limite normale. Si nu uitati: consumul de proteine în exces este un pericol pentru rinichi
5. Evitarea caloriilor „fara valoare”. Daca nu aveti interdictie la prajituri, ciocolata, bomboane sau alte dulciuri, nu faceti totusi exces considerând ca alegându-le pe cele cu valoare nutritionala mica trec aproape neobservate. Includeti-le în calculul aportului total de carbohidrati.
6. Consumul moderat de alcool. Daca medicul nu v-a interzis cu desavârsire bauturile alcoolice, alegeti-le pe cele cu un continut scazut de zahar si alcool, cum ar fi berea si vinurile seci slab alcoolizate. Dar, acesta sa fie un rasfat pe care vi-l permiteti doar „la diferite ocazii”. Niciodata însa pe stomacul gol.
7. Supravegherea greutatii. Daca sunteti o persoana supraponderala, revenirea la greutatea normala este un factor sigur de îmbunatatire a nivelului glicemiei.
Exercitiul fizic
Practicat regulat, ajuta la mentinerea sanatatii în general, la functionarea normala a inimii si a vaselor de sânge, la îmbunatatirea circulatiei. În multe cazuri de diabet de tip 2, gimnastica zilnica si dieta sanatoasa pot reduce sau elimina tratamentul cu insulina sau medicatia orala antidiabetica.
În diabetul de tip 1 în schimb, numai exercitiul fizic si dieta nu sunt suficiente pentru a tine nivelul glicemiei sub control, dar ajuta mult efectul tratamentului propriu-zis. Pericole de evitat
Criza de hipoglicemie
Nivelul zaharului din sânge scade brusc. În general, se poate declansa ca urmare a unei cantitati insuficiente de hrana, în urma unui efort fizic mare sau a unui factor puternic emotional. Cantitatea de insulina din organism este prea mare în raport cu zaharul. Simptomele crizei se manifesta prin tremuraturi incontrolabile ale corpului, senzatia de oboseala si somnolenta, tulburari de vedere, ameteala, chiar stari de confuzie, mergând pâna la crize convulsive si pierderea cunostintei. Un aliment dulce, o lingurita cu zahar, un suc natural de fructe, o bautura racoritoare îndulcita sau o bomboana pot corecta nivelul glicemiei si rezolva situatia pe moment. Daca simptomele persista însa mai mult de 30 de minute, trebuie solicitat ajutor medical de urgenta. Crizele de hipoglicemie apar mai frecvent la diabeticii de tip 2.
Coma diabetica
Numita si cetoacidoza diabetica, aceasta complicatie evolueaza mai lent decât criza hipoglicemica, de-a lungul mai multor ore sau chiar zile. Apare când nivelul glicemiei este prea mare (hiperglicemie) si se manifesta prin greturi, varsaturi, dureri abdominale, epuizare fizica, sete si miros întepator al respiratiei. Riscul fata de coma diabetica este mai crescut la diabeticii insulinodependenti, care uita sa-si administreze la timp insulina. Dar poate fi si primul simptom al unui diabet înca nediagnosticat.
Glezne si picioare umflate
Marea majoritate a persoanelor active s-au confruntat cu aceasta problema, afectiune denumita...
Comentarii