Putem sa ne facem o parere mai clara in ceea ce priveste efectul drogurilor asupra sanatatii mintale a celor care le consuma, daca privim aceasta chestiune din doua perspective: prima perspectiva este efectul drogurilor pe termen scurt asupra fizicului si mintalului uman, iar a doua este efectul lor pe termen lung asupra sanatatii mintale, in general.
Dependenta garanteaza moartea
Se stie ca drogurile fac parte din mai multe categorii, acestea fiind clasificate dupa diverse criterii: fie dupa actiunea asupra sistemului nervos (halucinogene, depresoare, stimulente), fie dupa legalitatea utilizarii lor (droguri licite si ilicite), dupa efectele si consecintele lor asupra sanatatii (droguri „tari”, droguri „usoare”). In ceea ce urmeaza, ma voi referi in special la efectele pe termen scurt si lung ale drogurilor tari (heroina, cocaina, speed, chiar si ecstasy) asupra sanatatii mintale.
Potentialul acestor droguri de a crea dependenta psihica este foarte mare, iar unele dintre ele pot da si dependenta fizica in urma consumului frecvent, abuziv si pe termen lung. Pentru ca suntem fiinte diferite, atunci si efectul drogului poate fi resimtit diferit de la individ la individ. In plus, dupa consum, efectele pe termen scurt (aceasta insemnand o perioada de la cateva zile pana la 1-2 luni de zile) asupra fizicului si mintalului pot fi aproape insesizabile. Ceea ce nu se spune destul de des este faptul ca drogurile nu afecteaza doar fizicul si mintalul, ci si afectivul din noi, felul in care relationam, iubim sau ne raportam la noi, la altii, la viata.
Creierul – victima sigura
Sa formulam o intrebare: consumul unei singure tigari de tutun produce imediat (sau pe termen foarte scurt) efecte grave asupra consumatorului? Multi doctori ar raspunde categoric „nu” acestei intrebari. Insa fumatul pe termen lung ne arata foarte clar care sunt efectele si consecintele acestuia, mai ales asupra sanatatii plamanilor. La fel se intampla si in cazul celorlalte droguri. Ceea ce nu putem observa cu ochiul liber este faptul ca, la nivelul activitatii neuronale, cu ocazia oricarui consum, al oricarui drog, inclusiv alcoolul, se produce un dezechilibru in ceea ce priveste ordinea si functionarea fireasca a neurotransmitatorilor.
Ca urmare a consumului de droguri, creierul este „pacalit” de drog, simtind fie placere intensa sau relaxare, fie lipsa durerii, pentru ca, undeva, anumiti neuroni sunt „pacaliti” sa produca in exces cantitati de dopamina si endorfine (neurotransmitatori cu rol in procesarea placerii si durerii). Creierul nostru produce cantitati suficiente de endorfine si dopamine, astfel incat, de cele mai multe ori, placerea pe care o simtim sa nu ne dea dependenta, iar durerea sau durerile sa ne fie cat de cat suportabile.
Folosind un drog nu facem decat sa-l „stoarcem” pana la refuz de aceste substante, ca pe o lamaie din care vrem sa facem limonada. Or, acesti neurotransmitatori necesita timp pentru a fi produsi si reprodusi de catre creier, iar, pe langa timp, la „constructia” acestora sunt necesare elemente nutritive pe care un consumator de droguri rareori este preocupat sa si le asigure dintr-o hrana sanatoasa.
Iremediabil, „legume”
Pe termen scurt, creierul isi poate recupera o parte din substantele necesare pentru functionarea lui normala, insa un abuz pe termen lung perturba activitatea lui aproape iremediabil – pot aparea leziuni cerebrale grave. Stim ca, daca punem un bec la tensiune mai mare decat la cea la care a fost proiectat sa functioneze, avem toate sansele ca, mai repede sau mai tarziu, sa se arda. Asa e si cu creierul nostru: daca-l suprastimulam sau il privam de orice senzatie fireasca, pe termen lung fie il extenuam, fie ii diminuam capacitatile firesti. Nu e de mirare ca, in astfel de cazuri, avem consumatori de droguri obositi, apatici, fara chef de viata, fara motivatie, fara vointa, indiferenti cu atentia, capacitatile de memorare si abilitatile de calcul scazute.
Toate astea pentru ca substanta activa din drog a transformat creierul acestora intr-un organ extenuat, al carui suport neurochimic a fost aproape distrus. Din punct de vedere neurochimic, sevrajul ce apare in urma stoparii consumului de drog este expresia incapacitatii creierului de a produce suficienti neurotransmitatori care sa creasca placerea sau sa diminueze durerea consumatorului. De aceea, o parte din programul de recuperare al unor clinici din vest contin programe de „brain training” – adica sedinte de stimulare a creierului prin diverse activitati (desen, dans, muzica etc.) prin care creierul reinvata sa asigure suportul neurochimic pentru placere si durere.
Cele mai grave consecinte pe termen lung ale consumului de droguri sunt psihozele, delirium si tulburarile de personalitate ce se pot dezvolta pe fondul consumului de drog. In Romania, majoritatea consumatorilor de droguri sunt tineri, iar efectele consumului de droguri pe termen lung abia incep sa se vada. Trebuie sa asteptam sa-i vedem pe ei murind in spitale sau in santuri cu acul in vena?! Sau e mai simplu sa aruncam o privire la tarile din Occident care inca din anii ’60-’70 s-au confruntat cu problema consumului de droguri? De acolo si de la ele provin majoritatea informatiilor despre efectele drogurilor, din experienta dependentilor si a celor care au cercetat efectul drogurilor. Cazurile si moartea lor nu se pun la socoteala? Moartea lor este un mit?
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii