Insistenta cu care medicii, nutritionistii, publicatiile de tot felul recomanda introducerea în alimentatia zilnica a alimentelor bogate în vitamine si suplimentarea acestora cu produse de sinteza poate fi interpretata în mod gresit de catre unele persoane, care sunt tentate sa manifeste..
Insistenta cu care medicii, nutritionistii, publicatiile de tot felul recomanda introducerea în alimentatia zilnica a alimentelor bogate în vitamine si suplimentarea acestora cu produse de sinteza poate fi interpretata în mod gresit de catre unele persoane, care sunt tentate sa manifeste… „exces de zel” în privinta bombardarii organismului cu acesti compusi organici.
Ce sunt vitaminele?
Sunt compusi organici fara valoare energetica proprie, dar cu rol de catalizatori, absolut necesari proceselor metabolice care întretin viata. Ele au fost botezate astfel de catre biochimistul de origine poloneza Casimir Funk, în 1911, atunci când a constatat ca tiamina pe care tocmai o izolase din tarâta de orez, contine în compozitia sa o grupare aminica. Impresionat de acest succes, se spune ca Funk ar fi strigat vita (viata, în latineste) si amine (amina, în englezeste), ceea ce însemna „aminele sunt viata”. O data cu observatiile sale, publicate în 1912 într-un articol intitulat „Etiologia bolilor carentiale”, a fost lansat si termenul de „vitamine” folosit de atunci si pâna în zilele noastre.
Exagerarile vin de demult
De la descoperirea lor încoace, despre vitamine – substante cu adevarat indispensabile vietii omului si a animalelor, ca si oxigenul – s-a scris mult. Cu toate acestea, ele înca mai detin taine nedescifrate de cercetatorii care le studiaza. Începând cu anii ’30, când pe piata au fost lansate si vitamine de sinteza, medicii au avut tendinta sa le supraaprecieze rolul în mentinerea sanatatii omului, motiv pentru care, de foarte multe ori erau prescrise în exces, fie în ideea de a preveni, fie de a trata diferite boli. Cum era si firesc, exagerarile si-au spus cuvântul si în acest domeniu, provocând tot felul de neajunsuri, unele cu urmari destul de grave pentru sanatate.
Excesul de vitamina A poate da intoxicatii
Folosita în mod abuziv, Vitamina A face mai mult rau decât bine. Desi ea este în mod indiscutabil foarte importanta pentru întretinerea mecanismului vederii, mentinerea starii normale a epiteliilor, cresterea sistemului osos, precum si în formarea smaltului dintilor si a dentinei, luata în mod abuziv, poate deveni periculoasa deoarece se acumuleaza în organism si produce fenomene (uneori grave) de intoxicatie. Acestea se manifesta printr-o stare de slabiciune generala, scadere în greutate, stari de iritabilitate, caderea parului, eruptii cutanate, stari subfebrile etc. Bolnavul acuza dureri la nivelul oaselor lungi si, adesea, dureri în zona ficatului si a splinei. Ca urmare a presiunii intracraniene, în rare cazuri s-au constatat si dureri de cap asemanatoare cu cele produse de tumorile cerebrale. Vederea este si ea perturbata (imaginile se vad dublu), iar starile de voma completeaza tabloul simptomelor intoxicatiei datorata administrarii excesive de vitamina A. Cercetatorii au avut prilejul sa inventarieze întreaga suita a simptomelor si totodata au putut sa constate cât de periculoasa este intoxicatia de acest tip, având ca pacienti vânatori si exploratori polari care au consumat în cantitati mari si pe perioade de timp mai îndelungat ficat de urs polar, foarte bogat în aceasta vitamina.
Vitamina D are si ea „pacate”
Vitamina D nu este nici ea mai prietenoasa cu organismul când este luata în exces si „revolta” ei se manifesta tot prin intoxicatie. Administrata în doze normale, corecte, vitamina D este obligatorie pentru sugari, deoarece aceasta fixeaza calciul în organism, necesar cresterii scheletului si aparitiei dintilor. De altfel, vitamina D este indispensabila organismului uman în toata perioada de crestere si dezvoltare, dupa cum foarte necesara este si gravidelor si mamelor care alapteaza. Lipsa acestei vitamine provoaca rahitismul sugarului si copilului mic, iar la adult decalcifierea osoasa, întâlnita mai ales la femei, dupa nasteri repetate sau în etapa de dinainte si de dupa menopauza, evident daca alimentatia este deficitara.
Luata însa la întâmplare si în exces, vitamina D se acumuleaza în organism, provocând fenomene toxice grave, asemanatoare celor din intoxicatia produsa de administrarea abuziva de vitamina A. În plus, apar simptome de sete exagerata, urinari dese, depresie psihica, chiar si insuficienta renala sau modificari de structura osoasa.
Abuzul de Vitamina K creste riscul anemiilor hemolitice
Vitamina K are un rol important în combaterea unor hemoragii, actionând ca un catalizator oxidant-reductor în lantul respirator. Cu alte cuvinte lipsa de vitamina K se manifesta prin sângerari repetate si cresterea timpului de coagulare. Administrata însa în cantitati mari la nou-nascuti poate produce însa anemii hemolitice, pigmenti biliari în sânge etc. La adulti, în schimb, intoxicatiile datorate excesului de vitamina K sunt destul de rare.
Exista o masura în toate
Cu toate binefacerile pe care vitaminele le reprezinta pentru organism, abuzul si administrarea lor la întâmplare, fara nici un suport stiintific, poate deveni un pericol. Nu întâmplator, de-a lungul timpului, au existat controverse serioase în privinta dozelor optime necesare organismului si, mai ales, a capacitatii lor de a fi introduse în tratamentul unor boli. Asa de exemplu, Linus Carl Pauling, detinator al Premiului Nobel, a sustinut ideea folosirii vitaminei C în doze foarte mari pentru vindecarea racelii, guturaiului si chiar a cancerului. Cercetarile ulterioare au demonstrat însa ca efectul vitaminei C (luata în doze „gigant” în aceste cazuri) este chiar nociv. Vitamina C nu vindeca, dar ajuta organismul sa faca fata bolilor infectioase sau degenerative, actionând pe calea cresterii rezistentei organismului. Aceeasi deruta s-a asternut si în privinta asa-zisei capacitati a vitaminelor C, B1 si nicotinamida, recomandate cândva în combaterea alcoolismului. Verificarile facute de diverse clinici n-au dat însa rezultate concludente, multumitoare, nici în acest caz. În prezent, se stie cu certitudine ca este o eroare administrarea de vitamine în doze exagerat de mari, cu mult peste posibilitatile de retinere ale organismului. Cel putin, în cazul vitaminelor hidrosolubile (B1, B2, B5, B6, B9, B12, C, P), organismul pastreaza doar atât cât are nevoie, restul fiind eliminat prin urina, fecale etc. În ceea ce priveste însa vitaminele liposolubile (A, D, E, K), majoritatea specialistilor apreciaza ca reprezinta un pericol real pentru organism.
Dezechilibre ale glandei tiroide
Mâinile transpirate sau tremurânde, senzatie exacerbata de frig, puls alert – toate...
Comentarii