Alimentatia moderna pledeaza în favoarea hranei bogate în fibre, desi multa vreme s-a considerat ca acestea nu au nici o importanta pentru organism, ba chiar ca îndepartarea lor din meniul zilnic creste valoarea energetica a hranei si mareste eficienta si viteza de absorbtie a constituentilor alimentari, ceea ce pare un avantaj. Cercetarile din ultimii ani au dovedit însa ca e vorba de o greseala si ca fibrele au rolul unor „generali” în procesele metabolice.
Alimentatia moderna pledeaza în favoarea hranei bogate în fibre, desi multa vreme s-a considerat ca acestea nu au nici o importanta pentru organism, ba chiar ca îndepartarea lor din meniul zilnic creste valoarea energetica a hranei si mareste eficienta si viteza de absorbtie a constituentilor alimentari, ceea ce pare un avantaj. Cercetarile din ultimii ani au dovedit însa ca e vorba de o greseala si ca fibrele au rolul unor „generali” în procesele metabolice.
Pe ce se baza vechea interpretare? Pe faptul ca într-adevar, fibrele alimentare trec pur si simplu prin tubul digestiv fara sa se absoarba în sânge, deci ce rost mai au? Studiile au aratat însa ca acestea sunt de doua categorii – unele care se dizolva în apa (fibre solubile) si altele care nu se dizolva (fibre insolubile). În functie de aceasta caracteristica a lor, participa în mod diferit la procesele metabolice, favorizându-le în mod cert. Fibrele insolubile absorb si retin apa, în cantitati care depasesc de 4-6 ori volumul lor, dând nastere unei mase spongioase în interiorul stomacului si intestinelor. Rezultatul consta în faptul ca senzatia de „plin” gastric apare mult mai repede decât dupa consumarea de alimente rafinate, sarace în fibre, ceea ce are un efect de protectie fata de supraalimentatie, constituind un ajutor pretios în efortul de control al greutatii corporale.
Masa fibroasa actioneaza ca un burete îmbibat cu apa, în masura sa umple mai bine intestinele. Consecinta? Activitatea intestinului este stimulata iar evacuarea reziduurilor este accelerata. În cazul alimentelor sarace în fibre, lucrurile se desfasoara complet diferit: acestea pot ramâne zile la rând în interiorul intestinului, formând mase compacte a caror eliminare e dificila. Alimentele bogate în fibre parcurg întregul traiect al tubului digestiv în maximum 24-36 de ore. Aceasta actiune vindeca majoritatea cazurilor de constipatie si reduce considerabil problemele provocate de hemoroizi si diverticuloza intestinala.
Datorita reducerii timpului de tranzit intestinal, procesele de putrefactie scad considerabil. Efectul consta în reducerea iritatiei peretelui intestinal si vindecarea ulceratiilor prezente în boli ale stomacului si intestinului. Studiile au demonstrat ca persoanele care consuma în mod obisnuit alimente bogate în fibre sunt mai putin afectate de cancerul de colon. Dar efectul binefacator, de „matura a organismului”, se rasfrânge nu numai la nivelul colonului, ci al întregului traseu digestiv.
Fibrele scad totodata viteza de patrundere în sânge a constituentilor alimentari. Aceasta are ca urmare „netezirea” (nivelarea) maximelor si minimelor nivelului zaharului sangvin, ceea ce asigura organismului un suport energetic mai uniform. Stabilizarea nivelului sangvin al zaharului rezolva majoritatea hipoglicemiilor (scaderi ale nivelului zaharului sangvin) si este un instrument foarte util în controlul diabetului.
Fibrele solubile ajuta la scaderea colesterolului sangvin, deoarece se ataseaza de produsii derivati din colesterol si îi elimina în afara tractului digestiv, înainte ca organismul sa aiba timp sa-i absoarba.
De unde le procuram?
Fibrele se gasesc din abundenta în toate alimentele vegetale nerafinate – fructe, legume, cereale integrale, zarzavaturi si leguminoase (soia, fasole, mazare, linte etc.). Consumul acestora asigura un aport abundent din toate varietatile de fibre de care organismul are nevoie.
Repere
Fibrele alimentare nu sunt considerate un medicament. Nutritionistii apreciaza ca nu este suficienta o tableta de fibre pe zi pentru a asigura necesarul organismului (ar fi nevoie de un flacon pe zi!). O portie de cereale integrale pe zi, de exemplu, o salata si un fruct acopera însa nevoia de fibre.
Burnout-ul, un fenomen profesional
Burnout-ul, termen mentionat pentru prima data, în 1974, de psihologul Herbert Freudenberger,...
Comentarii