Se intâmpla uneori sa simtim – cel mai frecvent in membre – usoare intepaturi care ne deranjeaza, dar care trec repede si nu par a fi grave. De obicei, consideram ca ne-a amortit mâna sau piciorul, pentru ca l-am tinut prea mult timp intr-o pozitie ce nu permite o buna circulatie a sângelui. Totusi, asemenea mesaje ale corpului vin sa ne avertizeze in legatura cu unele disfunctii din organism. Ele nu apar numai in diferite zone ale membrelor, ci si in alte parti ale corpului, tocmai aceasta localizare ajutându-ne sa descifram mai usor ce anume vor sa ne transmita.
Dupa o siesta, de exemplu, se poate sa percepem sub piele bizara senzatie numita generic „furnicaturi”. Apropiata de ea, senzatia de amorteala are uneori drept cauza purtarea de obiecte vestimentare prea strânse pe corp. Toate acestea traduc, in general vorbind, afectarea temporara a unui nerv tensionat din pricina unei pozitii neadecvate. Pentru a scapa de neplacutele simptome, de obicei este suficient sa fie eliberat membrul suferind si apoi sa-l scuturam usor. Ideea nu e valabila intotdeauna, insa putem clarifica in buna parte problema, urmarind cele câteva repere indicate in continuare, privitoare la câteva localizari ale senzatiei de mâncarime, de amorteala.
– In zona moletului. (Moletul este muschiul de pe partea posterioara a gambei, dintre glezna si pliul genunchiului.) Furnicaturile resimtite aici preced uneori crampele (asa-numitii cârcei), intepaturile in gambe care tulbura somnul, cel mai frecvent indicând insuficienta circulatorie. In asemenea situatii, se recomanda sa se faca miscare usoara, câtiva pasi, precum si masarea moletului, ceea ce in mod normal duce la disparitia problemei. Daca insa neplacutele simptome apar frecvent si se repeta in contexte diferite, trebuie consultat medicul, care va verifica starea circulatiei sangvine din intregul corp si va prescrie, probabil, o cura de flebotonice. De asemenea, insuficienta venoasa explica si mâncarimile din laba piciorului, destul de frecvente la femeile care au depasit o anumita vârsta.
– In zona gambelor. Daca sunt difuze si persistente, furnicaturile din aceasta parte a corpului traduc o suferinta nervoasa. Diabetul, un tratament medicamentos special (chimioterapie), o intoxicatie alcoolica sau contactul cu unele toxine (de exemplu, solventi din compozitia vopselurilor) se afla la originea acestor polinevrite nu intotdeauna usor de tratat. Unele maladii genetice intra si ele in discutie la depistarea cauzelor simptomelor respective, dar atunci apar si alte semnale de alarma importante, cum ar fi starea de slabiciune sau scaderea masei musculare. Pe de alta parte, de vina poate fi si inceputul unei sciatice, ceea ce corespunde nervilor din zona inferioara a spatelui.
– In zona mâinilor. Poate fi vorba despre sindromul canalului carpian: la nivelul incheieturii pumnului, nervul median trece printr-o zona formata din oase si ligamente, unde poate fi comprimat in cazul aparitiei unui edem. Cresterera greutatii corporale, menopauza sau anumite miscari repetate pe durata lunga (de pilda, folosirea mouse-ului calculatorului, scrisul de mâna etc.) ofera explicatia acestor umflaturi de tesuturi care irita nervul. Furnicaturile se produc la trezire, dar persoana afectata poate fi trezita si in timpul somnului de noapte, din cauza lor.
Infiltratiile inlatura in buna parte neplacuta senzatie. O alternativa ar fi operatia de decompresie. Daca mâncarimile apar la ambele mâini, iritatia nervoasa se poate situa la nivel cervical, ea indicând o artroza ce trebuie tratata pentru a diminua senzatia incomoda. In fine, sindromul Raynaud se poate afla si el la originea furnicaturilor: sub efectul frigului, degetele amortesc, din cauza comprimarii vaselor sangvine periferice.
– In zona fetei. Persoanele care sufera de anxietate se plâng deseori de furnicaturi la nivelul pleoapelor sau al maxilarelor, stare ce traduce o hipernervozitate, iar simptomele respective trebuie sa-i incite la a se relaxa. O criza de spasmofilie poate, de asemenea, sa debuteze cu mâncarimi la nivelul fetei, inainte sa se localizeze la mâini, situatie in care se recomanda o cura de magneziu. Mai putin frecvente, dar mai severe, intepaturile resimtite pe o parte a gurii avertizeaza uneori asupra unui accident vascular cerebral tranzitoriu. Senzatia respectiva este insotita de obicei de o dificultate de vorbire subita, ceea ce indica obligativitatea prezentarii neintârziate la medic.
*
Examenul medical reprezinta „unitatea de masura” care poate oferi informatii mai detaliate si mai importante, in legatura cu originile si conexiunile mâncarimilor aparute in corp. Observarea pacientului, verificarea reflexelor sale, evaluarea circulatiei venoase si arteriale: acestea sunt etapele care ii permit medicului sa constate daca simptomele respective anunta sau nu ceva grav. In cazul unei incertitudini, el poate solicita examene suplimentare: fie o electromiograma, care masoara viteza de transmitere a mesajului nervos, fie un doppler, care ofera date despre circulatia venoasa.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii