• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 16 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 16 iulie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Catacombele romane

Catacombele romane

4 octombrie 2006
in Amprente ale spiritualitatii
A A

Cu mai bine de un veac si jumatate in urma, in 1849, arheologul italian G.B. De Rossi a facut o descoperire de o importanta coplesitoare pentru lumea crestina. In apropierea zidurilor Romei, in afara orasului, a gasit o retea de catacombe, un cimitir subteran, in care isi dormeau odihna vesnica primii crestini ai Imperiului, printre care si primii papi ai Bisericii. Descoperirea l-a emotionat profund pe Pius al IX-lea, papa in momentul respectiv, care s-a grabit sa vada catacomba cu mormintele stramosilor sai. Arheologul facea de multi ani cercetari, dupa ce, lânga Via Appia, gasise o capela crestina in care a vazut o lespede care pastra doar o jumatate de inscriptie. Surse literare mentionau ca in zona se gasea catacomba Sfântului Callistus, care nu fusese inca descoperita. De Rossi a continuat sapaturile si rezultatul a fost de-a dreptul spectaculos. El a gasit un labirint de coridoare in care era nu doar jumatatea de lespede cautata ci si nisa cu mormintele papilor.

Acesta reprezinta o parte din catacombele sapate in secolul al III-lea, numite Saint Callistus. Catacombele serveau ca locuri de intâlnire ale crestinilor pâna in secolul al IV-lea, când religia a fost oficial recunoscuta. Erau galerii care se intretaiau, adesea sapate pe mai multe nivele, ducând catre incaperi speciale. Cu toate ca asemenea complexe mortuare au fost gasite si in Malta sau Asia Mica, cele mai cunoscute ramân cele din Roma, sapate in apropierea drumurilor, in afara zidurilor, deoarece inmormântarile in oras erau interzise de lege.

Cu toate ca in timpul lui Nero (54-68) se declansasera persecutiile impotriva crestinilor, ei continuau sa se intâlneasca in catacombele care erau considerate, chiar si de romani, locuri sacre si deci nu erau jefuite sau distruse decât extrem de rar. Lânga Via Appia exista o serie de asemenea catacombe, cele mai cunoscute fiind cele numite dupa sfintii inmormântati aici: Callistus, Sebastian si Domitilla. Toate sunt alcatuite din coridoare inguste de-a lungul carora sunt aliniate rânduri de nise numite „loculi” in care se afla ramasitele pamântesti ale crestinilor din primele veacuri de dupa Hristos, invelite in giulgiuri sau acoperite cu o crusta de var. In capetele acestor coridoare se gaseau cavouri de marimi impresionante, adapostind morti ai aceleiasi familii. Peretii erau impodobiti cu simboluri sacre precum ancora sau pestele si cu fresce cu subiect biblic, motivele preferate fiind invierea lui Lazar sau imaginea lui Iisus pastor.

 Inmormântarile erau considerate de primii crestini o datorie sacra si de aceea o parte importanta din sumele colectate de comunitati era folosita pentru inmormântarea celor saraci pentru ca toti trebuiau ingropati dupa legea lor. Credinciosii se intâlneau in aceste locuri pentru rugaciuni, pentru comemorari, pentru impartasanie. Catacombele erau sapate de muncitori profesionisti numiti fossores si erau executate in tuful vulcanic, adeseori pe terenurile unor latifundiari convertiti si ei la crestinism. In secolul al V-lea s-a renuntat la construirea lor, iar acestea au fost jefuite in timpul invaziilor gotilor si longobarzilor in anii 537 si 755. De teama profanarilor in secolele VIII-IX moastele sfintilor, martirilor si papilor au fost mutate de autoritatile eclesiastice in bisericile din oras.

Evul Mediu a asternut uitarea peste aceste catacombe dar secolul al XIX-lea le-a readus in atentia oamenilor care de atunci si pâna in zilele noastre vin aici sa se patrunda de atmosfera cu adevarat sacra.

IRINA STOICA

ShareTweet
Articolul precedent

Femeia rococo

Urmatorul Articol

Buna speranta care a declansat dorul de duca

Articole Similare

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Dejani

14 iulie 2025

Aflata în judetul Brasov, comuna Recea, satul Dejani, manastirea cu acelasi nume...

Amprente ale spiritualitatii

Biserica Domneasca din Pitesti

30 iunie 2025

Reper al orasului si monument istoric, Biserica Domneasca din Pitesti este închinata...

Amprente ale spiritualitatii

Biserica „Sfântul Mina” – Vergu

16 iunie 2025

Emblematica pentru viata spirituala a Capitalei, Biserica „Sfântul Mina” – Vergu din...

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Surpatele

26 mai 2025

Aflata în judetul Vâlcea, comuna Frâncesti, satul Surpatele, manastirea cu acelasi nume,...

Amprente ale spiritualitatii

Catedrala Sfântul Spiridon Nou

5 mai 2025

Aflata pe Calea Serban Voda din Bucuresti, Biserica Sfântul Spiridon Nou –...

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Brebu – Caras Severin

16 aprilie 2025

Manastirea Brebu, din satul cu acelasi nume din judetul Caras-Severin, este un...

Urmatorul Articol

Buna speranta care a declansat dorul de duca

Activitatea nocturna a... celulelor

Piftie de mânzat

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

10 iulie 138 d.Hr. – A murit împaratul roman Hadrian

14 iulie 2025

Pe 10 iulie 138 d.Hr., la vârsta de 62 de ani, împaratul...

Citeste mai departe
Blitz

Pedro Pascal – gloria nu vine niciodata prea târziu

14 iulie 2025

Pedro Pascal este astazi una dintre cele mai iubite si respectate figuri...

Citeste mai departe
Blitz

Povestea Trovantilor

14 iulie 2025

Formarea Trovantilor de la Ulmet si Ciupercile de la Odaile pot fi...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Cancerul de tiroida si sarea iodata

14 iulie 2025

Proprietatile si efectele folosirii unor preparate si produse nu se limiteaza niciodata...

Citeste mai departe
Femina Club

Riscurile ultravioletelor

14 iulie 2025

Agresivitatea si nocivitatea razelor ultraviolete impun prudenta din partea dumneavoastra. Se stie...

Citeste mai departe
Femina Club

Piept de pui în sos

14 iulie 2025

1 piept de pui mare, 5 ml ulei de masline, 3 catei...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.