Patologia benigna a sânilor

          Insistenta cu care medicii recomanda autopalparea sânilor, precum si efectuarea controlului medical periodic de specialitate, este pe deplin justificata pe de-o parte pentru ca acest organ are o sensibilitate deosebita care îl face vulnerabil fata de mai multe tipuri de îmbolnaviri, iar pe de alta pentru ca rezultatele tratamentelor sunt spectaculoase când depistarea bolilor de sân este precoce. Si nu e vorba numai de forma maligna de îmbolnavire a sânului – cancer -, ci si de alte afectiuni, cele benigne, care pot beneficia de tratamente deosebit de eficace, dar care, neglijate, constituie un factor de risc major pentru sanatate.

          Insistenta cu care medicii recomanda autopalparea sânilor, precum si efectuarea controlului medical periodic de specialitate, este pe deplin justificata pe de-o parte pentru ca acest organ are o sensibilitate deosebita care îl face vulnerabil fata de mai multe tipuri de îmbolnaviri, iar pe de alta pentru ca rezultatele tratamentelor sunt spectaculoase când depistarea bolilor de sân este precoce. Si nu e vorba numai de forma maligna de îmbolnavire a sânului – cancer -, ci si de alte afectiuni, cele benigne, care pot beneficia de tratamente deosebit de eficace, dar care, neglijate, constituie un factor de risc major pentru sanatate. Care sunt bolile (denumite medical benigne) ce pot afecta sânii? Mastoza, chist, adenofibrom, microcalcifieri…
          
          Mastoza
          
          Sânii se numara printre organele care poseda „receptori hormonali”. Mai exact, hormonii fabricati de ovare – estrogen si progesteron – actioneaza asupra sânilor, fixându-se la nivelul lor. Echilibrul între cei doi hormoni asigura o stare buna de sanatate a sânului, o anumita consistenta, normala la palpare. Uneori, se produce însa un dezechilibru între cantitatea de estrogen si cea de progesteron: sânii se simt granulosi la palpare. Unele femei manifesta în mod obisnuit acest dezechilibru în anumite perioade ale ciclului. Este invocata asa-zisa mastoza, desi în multe cazuri, persoanele care constata la autopalpare „mici chisturi” au în realitate o structura particulara a sânilor, în sensul asocierii unor „buzunarele cu lichid” cu zone fibroase, mai dure. Nu este un fapt îngrijorator, dar în aceasta situatie este cu atât mai recomandat decât în mod obisnuit efectuarea consultului medical periodic, clinic si radiologic.
          
          Chist
          
          Sub influenta hormonala (estrogeni-progesteron), unul sau mai multe chisturi benigne („buzunarele cu lichid”), pot creste în dimensiune, formând niste noduli lichidieni, care nu dispar de la sine, din contra evolueaza treptat ca dimensiune. Sunt descoperiti de obicei la mamografie, cele mai frecvente cazuri fiind înregistrate în perioada premenopauzei. În general, sunt mai multi la nivelul unuia sau ambilor sâni, au diametrul de aproximativ 1 cm si nu necesita tratament medical, ci doar o supraveghere a evolutiei. Câteodata, sunt însa mult mai voluminosi, durerosi, sensibili la cea mai mica atingere. „Saculetii cu lichid sunt atât de plini, încât sufera o tensiune, care provoaca durerea. Rezolvarea consta de cele mai multe ori în golirea chistului lichidian prin punctie.
          
          Adenofibrom
          
          Spre deosebire de chistul cu lichid, adenofibromul este un nodul solid, consistent, plin. Poate aparea la adolescente si femeile tinere, ca o consecinta a contextului hormonal. De cele mai multe ori este descoperit din întâmplare, prin autopalpare. Diagnosticul se confirma nu numai pe baza consultului clinic, ci si prin efectuarea unei mamografii si ecografii mamare. În functie de caz, se practica si o punctie în scopul precizarii diagnosticului. Vârsta persoanei, faptul ca nodulul este bine delimitat iar dimensiunea sa nu depaseste 1 cm sunt elemente care permit medicului, dar si pacientei, sa nu aiba motive mari de îngrijorare. Nedureros, adenofibromul poate sa stationeze ca volum o lunga perioada de timp, dar asta nu înseamna ca poate fi complet ignorat; cazul trebuie tinut sub observatie medicala periodica. Doua sunt totusi circumstantele care stimuleaza cresterea în volum a adenofribromului: pilula contraceptiva si sarcina. În cazul în care nodulul evolueaza, se recomanda interventie chirurgicala pentru eliminarea lui. Spre deosebire de femeile foarte tinere, daca nodulii apar la femeile de peste 35 de ani, îndepartarea prin operatie este obligatorie, ca masura de precautie.
          
          Microcalcifieri
          
          Microcalcifierile sunt depozite microscopice de calciu, ce pot fi descoperite întâmplator cu ocazia unei mamografii, altfel nefiind usor de depistat. Persoana în cauza nu are cum sa-si dea seama de prezenta acestei afectiuni, senzatia de durere nu este prezenta, iar la autopalpare nu se percep. Totusi, microcalcifierile pot fi banale ca însemnatate sau îngrijoratoare. Statisticile arata ca în numeroase cazuri, acestea sunt expresia dezvoltarii unui cancer de sân, înaintea aparitiei de noduli maligni. Dificultatea diagnosticului corect consta în stabilirea cu exactitate a naturii acestor microcalcifieri. Totusi, prezenta acestor elemente la nivelul sânului nu este sinonima cu un cancer de sân. Acestea pot fi ori de natura benigna si corespund, de exemplu, unui proces de îmbatrânire a învelisului unui mic chist, ori nedefiniti ca natura si, în acest caz trebuie sa beneficieze de o supraveghere medicala periodica pentru a fi surprinsa, la timpul potrivit, orice modificare a naturii lor, ori reprezinta în mod cert un factor de risc ce trebuie îndepartat chirurgical.