Subiectul de fata l-am mai abordat, însa este foarte important si merita sa-l reluam, atât cu informatii noi fata de cele deja prezentate, cât si cu lucruri în principiu popularizate, totusi ramase necunoscute pentru multe mame tinere, ori pur si simplu ignorate. Aceasta atitudine de indiferenta – destul de frecventa, din nefericire – nu îsi arata neaparat efectele negative în timp scurt, dar peste ani nu doar copilul devenit adolescent sau adult tânar, ci si mama sa poate suporta consecintele nefaste ale refuzului de a alapta la sân.
Principiul de baza este categoric o axioma: niciun produs nu poate înlocui cu adevarat laptele matern. Bebelusul trebuie sa primeasca proteine, dar si vitamine, si minerale, toate acestea fiind asigurate prin alaptarea la sân. Nu e o noutate, dar ideea ar trebui sa însemne litera de lege pentru mamele cu copii sugari: primul an este esential pentru dezvoltarea armonioasa a copilului, iar modul în care este hranit acesta îsi lasa amprenta asupra sanatatii sale. Potrivit medicilor, diversificarea precoce a alimentatiei bebelusului, în lipsa recomandarilor unui specialist, poate duce la carente de vitamine si minerale. De exemplu, lipsa vitaminei A din alimentatie poate duce la probleme serioase cu vederea, iar carenta de iod poate determina deficiente de crestere, dar si de dezvoltare intelectuala, chiar daca acest lucru se va observa, eventual, abia dupa câtiva ani.
Statistici din anii trecuti arata ca aproximativ jumatate din copiii mici sunt malnutriti tocmai din cauza renuntarii necontrolate, haotice la alimentatia la sân, înainte de vârsta de 6 luni. În acelasi timp, numeroase studii arata ca femeile care alapteaza sunt mai ferite de cancerul mamar, alaptarea stimulând si eliberarea unui hormon responsabil de reglarea tensiunii arteriale. În plus, hranirea la sân o ajuta pe mama sa revina mai usor la greutatea de pâna la sarcina, care devine o adevarata obsesie pentru multe mame tinere. Cercetari realizate în SUA arata ca femeile care alapteaza timp de cel putin 6 luni scad în greutate si în dimensiunile taliei mai repede decât cele care nu alapteaza dupa nastere.
Mare parte din medici afirma ca din ce în ce mai multe mame recurg la alimentarea artificiala. Totusi, în mediul rural perioada de alaptare e mai lunga decât în mediul urban. Privitor la acest aspect, se poate remarca în ultima perioada un fenomen cel putin interesant, din care se pot extrage multe concluzii si idei utile, daca ele vor fi întelese si acceptate ca atare, lasând deoparte convingerile de neclintit, orgoliile sau, nu de putine ori, refuzul dialogului între specialisti. Potrivit studiilor, doar trei sferturi din mamicile din SUA încep sa-si hraneasca bebelusul la sân dupa nastere si doar o treime din totalul lor continua sa-l alimenteze exclusiv cu lapte matern la 3 luni dupa nastere. Dar, atentie: abia 14% dintre mamici ajung sa-si hraneasca bebelusii cu lapte matern pâna la 6 luni!
Anual, circa 1000 de nou-nascuti mor în aceasta tara deoarece nu se respecta indicatiile medicilor privind alimentatia. Sa zicem ca nu ar fi chiar surprinzatoare aceasta situatie, daca, în acelasi timp, în tari mult mai putin dezvoltate decât SUA, chiar de pe continentul european, lucrurile nu ar sta aproape la polul opus. Mai exact, în Europa de Est peste 80% din nou-nascuti sunt alaptati la sân imediat dupa venirea pe lume si mai mult de 40% primesc exclusiv lapte matern pâna la vârsta de 6 luni. Si sa nu omitem faptul ca lumea este în schimbare rapida, însa nu întotdeauna în sensul pozitiv dorit si mai ales sanatos!…
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii