SEDENTARISMUL un inamic al omului contemporan

          30 de minute de activitate fizica practicata zilnic de fiecare individ ar ajuta enorm la îmbunatatirea starii de sanatate si la diminuarea riscurilor de îmbolnavire, sustine Organizatia Mondiala a Sanatatii. „Ar trebui sa intre în constiinta colectiva faptul ca activitatea fizica este cheia unui mod de viata sanatos si ca aceasta este o parte esentiala a existentei”, sustin reprezentantii organismului international preocupat de sanatatea populatiei globului.

          30 de minute de activitate fizica practicata zilnic de fiecare individ ar ajuta enorm la îmbunatatirea starii de sanatate si la diminuarea riscurilor de îmbolnavire, sustine Organizatia Mondiala a Sanatatii. „Ar trebui sa intre în constiinta colectiva faptul ca activitatea fizica este cheia unui mod de viata sanatos si ca aceasta este o parte esentiala a existentei”, sustin reprezentantii organismului international preocupat de sanatatea populatiei globului. Nu întâmplator, Ziua Mondiala a Sanatatii din acest an si-a ales ca deviza „Sanatate prin miscare”. Ar fi suficient ca miscarea zilnica sa se concretizeze macar prin 30 de minute de mers pe jos sau pe bicicleta, prin urcatul scarilor câtorva etaje, prin practicarea unui sport usor, a unor exercitii de gimnastica fie ele si în fata televizorului, când urmarim cine stie ce emisiuni de divertisment, mai precizeaza OMS.
          
          Din nefericire, acest mod simplu si la îndemâna oricui de a-si apara sau consolida sanatatea nu face parte din obisnuinta zilnica a celor mai multi dintre semenii nostri care considera ca programul lor este prea împovarat de numeroase alte obligatii prioritare. Uita însa ca sedentarismul si comoditatea, împinse la extreme, au devenit cel mai de temut inamic al omului contemporan. Studiile cercetatorilor demonstreaza ca 30 de minute de activitate fizica reprezinta un consum mediu de 150 de kilocalorii, ceea ce conteaza când e vorba de mentinerea unei conditii fizice cât mai aproape de limitele normalului si ajuta la formarea unui scut împotriva îmbolnavirilor. Mersul cu liftul a câtorva etaje, de exemplu, consuma cu 15 calorii mai putin decât daca am parcurge aceeasi distanta pe scari si, daca ne gândim ca acest lucru se întâmpla de câteva ori pe zi, consumul de energie cheltuit în favoarea sanatatii noastre (sau economisit în detrimentul ei) conteaza. Or, datele problemei s-ar schimba esential daca am face un minim de efort fizic cotidian care, la scara unui an, s-ar traduce astfel: consumul de energie zilnica ar arde 1,5 kg de tesut gras într-o luna, ceea ce ar însemna peste 15 kg într-un an. Desi pare nesemnificativ, chiar si atunci când se ard cu 100 de calorii mai mult pe zi, într-un an se ajunge la echivalentul a 5 kg de tesut adipos mai putin. Cu alte cuvinte, rezultatul în timp se poate concretiza fie într-o mentinere a greutatii corporale normale, fie printr-o scadere a numarului kilogramelor suplimentare. Si asta fara un „lux” financiar sau de timp alocat exercitiilor într-o sala de întretinere, ci numai prin practicarea miscarii la modul cel mai… popular, pe gratis.
          Tocmai în acest spirit, specialistii îndeamna populatia, indiferent de vârsta, sa evite acumularea kilogramelor suplimentare, sa-si mentina într-o forma buna articulatiile si tonusul muscular, sa-si consolideze structura osoasa, prin practicarea unor exercitii fizice aparent nepretentioase, chiar puerile, cum ar fi miscarile de „dezmortire” de dimineata, din fata ferestrei deschise, mersul pe jos 2-3 statii de tramvai, urcatul si coborâtul scarilor acasa sau la serviciu, practicarea de sporturi lejere, în joaca, la sfârsitul saptamânii. Cercetatorii, medicii sustin cu argumente imbatabile ca inima, ca de altfel oricare alt muschi din organismul uman, îsi pierde, din lipsa de antrenament, puterea de contractie. În consecinta, inima lipsita de forta pulseaza mai putin sânge „curatat” în organism si, implicit, mai putin oxigen vital în muschi si in celelalte organe. Ca sa faca fata, miocardul se chinuie sa-si mentina ritmul marind ritmul contractiilor, ceea ce duce la o dereglare majora a functiei sale, resimtita de toate celelalte organe si, în ultima instanta, de tot organismul. Rezultatul: instalarea unei oboseli generale si a epuizarii.
          
          Care sunt ravagiile sedentarismului?
          În fiecare an, sedentarismul este cauza a peste doua milioane de victime din întreaga lume. Doua milioane de decese se datoreaza bolilor cardiovasculare, diabetului sau obezitatii si complicatiilor acestei boli, toate fiind favorizate de lipsa de activitate fizica.
          Flagelul sedentarismului constatat la sfârsitul secolului trecut si la începutul mileniului actual este comparabil ca pericol cu cel al bolilor transmisibile ca pesta sau variola, care, luând amploarea epidemiilor, faceau cândva milioane de victime.
          În Statele Unite, sedentarismul este considerat una dintre principalele cauze ale mortalitatii în rândul adultilor.
          Potrivit statisticilor OMS, în Europa 30% dintre adulti nu practica nici un fel de activitate fizica în cursul saptamânii de lucru, fapt care a dus, începând din anii ’90, la cresterea obezitatii cu procente alarmante (între 10 si 40%) în tarile comunitatii europene.
          Absenta antrenamentului fizic regulat al inimii duce la de trei ori mai multe decese prin boli cardiovasculare decât în mod normal.