Lansarea pe piata a unui nou medicament este dupa cum banuim o operatiune foarte anevoioasa si plina de responsabilitati care necesita traversarea a cinci etape, si ele foarte anevoioase: u Etapa de screening, (care consta din trierea efectelor interesante ale unei substante, pe calea diverselor testari, termenul în cauza provenind de la verbul de limba engleza „to screen”, care înseamna a cerne). u Etapa testarilor toxicologice si teratogene (denumita si etapa experimentala, consta în determinarea gradului de toxicitate a substantei selectate, operatiune care se face pe animale).
Lansarea pe piata a unui nou medicament este dupa cum banuim o operatiune foarte anevoioasa si plina de responsabilitati care necesita traversarea a cinci etape, si ele foarte anevoioase: u Etapa de screening, (care consta din trierea efectelor interesante ale unei substante, pe calea diverselor testari, termenul în cauza provenind de la verbul de limba engleza „to screen”, care înseamna a cerne). u Etapa testarilor toxicologice si teratogene (denumita si etapa experimentala, consta în determinarea gradului de toxicitate a substantei selectate, operatiune care se face pe animale). u Etapa primirii unei forme galenice, respectiv farmaceutice (când viitorul medicament este asociat unui excipient chimic, care îi va servi ca suport si vehicul). u Etapa experimentarii pe om, denumita si etapa experimentarii clinice. Si, în sfârsit, u Etapa finala constând din acordarea autorizatiei de punere în vânzare a noului medicament. Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca un medicament chiar daca a trecut cu succes de cele cinci etape mentionate, el nu poate fi considerat un medicament infailibil si, ca atare perenitatea medicamentului este garantata numai daca acesta trece si de PROBA ASPRA A TIMPULUI. Dupa cum stim, în diverse epoci si pe diverse arii de pe mapamond multe medicamente nou descoperite au bulversat opinia publica, care, pâna la urma, s-au dovedit a fi simple gloriole sclipitoare, asta pentru ca n-au trecut si de PROBA ASPRA A TIMPULUI, proba finala care valideaza valoarea unui medicament Astfel, medicamentul „Carzodelan” a fost pus la punct de medicul german Gaschler, cu care acesta – ca si adeptii sai – trata cancerul, leucemia, gripa, bronsita cronica, colecistita, prostatita, tulburarile circulatorii, ulcerul gastric, colita, ca si inflamatiile cronice în general. Un leac minune s-ar zice, iata ce declara în legatura cu acest medicament, un medic care s-a folosit de el în practica de fiecare zi si asta în 1957: „Eficacitatea clinica a acestui produs nu trebuie sa fie pusa la îndoiala. În mod sigur, introducerea sa în practica curenta va fi considerata într-o zi ca una dintre datele capitale ale istoriografiei medicale, iar doctorul Gaschler va lua loc printre marii binefacatori ai omenirii”. Ei bine, cu toata convingatoarea pledoarie stiintifica în favoarea Carzodelan-ului, cine mai foloseste în zilele noastre acest preparat în tratamentul cancerului? Ne vom pune oare aceasta întrebare peste ani si în cazul preparatului VIAGRA? PROBA ASPRa A TIMPULUI ne va demonstra daca da sau nu. În ce ma priveste, cred ca nu. Sa dea Domnul sa ma însel!
Pro si contra cartilajului de rechin
Remediu terapeutic cu o tenta „exotica”, cartilajul de rechin (tesut elastic dur...
Comentarii